O parte semnificativă a populației din România este dispusă să accepte limitarea unor drepturi și libertăți individuale în schimbul garantării securității și a ordinii publice. Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research, 51,7% dintre respondenți consideră că siguranța trebuie să aibă prioritate, chiar dacă acest lucru implică restricții. În contrast, 42,3% dintre cetățeni susțin că protejarea libertăților și drepturilor individuale rămâne prioritatea principală, indiferent de creșterea riscurilor de securitate.
Analiza datelor indică o societate aproape împărțită în două, evidențiind o tensiune profundă în sistemul de valori al românilor privind echilibrul dintre libertate și siguranță. Remus Ștefureac, director INSCOP Research, subliniază că vorbim despre limitări ale libertății, nu despre anularea totală a drepturilor. Aceste opțiuni reflectă modul în care cetățenii își gestionează percepția asupra riscurilor și atitudinea față de autoritatea statului, depășind simpla apartenență la diverse partide politice.
Diferențele de opinie sunt marcate în funcție de vârstă și de profilul demografic al respondenților. Tinerii sub 30 de ani, bărbații, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București tind să prioritizeze libertatea individuală. Această categorie include și utilizatorii platformei Instagram sau angajații din sectorul privat. În schimb, persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din mediul urban mare manifestă o preferință clară pentru securitate și ordine publică.
Opțiunile politice joacă, de asemenea, un rol în distribuția acestor valori sociale. Votanții partidelor USR și AUR se aliniază mai mult cu ideea de protejare a drepturilor individuale. Pe de altă parte, alegătorii PSD și PNL consideră, într-o proporție mult mai mare decât media, că asigurarea ordinii și a securității este necesară, chiar dacă acest lucru vine cu costuri în ceea ce privește libertățile cetățenești.
Cercetarea a fost efectuată în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Sondajul a inclus un eșantion de 1197 de persoane, utilizând metoda mixed-mode secvențial (CATI - CAWI). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8%, la un grad de încredere de 95%, reprezentând un eșantion pentru populația cu vârsta de peste 18 ani.
Sondajele de opinie privind valorile sociale și atitudinile politice sunt instrumente esențiale pentru înțelegerea dinamicii de putere și a stabilității sociale într-o democrație. Aceste date oferă indicatori despre modul în care cetățenii percep rolul statului și limitele intervenției autorităților în viața privată. În România, astfel de studii ajută la monitorizarea evoluției raportului dintre nevoia de protecție și cerința de libertate fundamentală.