Sari la conținut
Ultima oră Antena 3 CNN acuzată de încălcarea vieții private a lui Călin Georgescu prin difuzarea imaginilor din locuință
Cuvântul Liber
Societate

Reamenajarea bulevardului Magheru: datele climatice vor dicta soluțiile pentru combaterea caniculei

Proiectul de reamenajare a axei Bălcescu-Magheru-Piața Romană ar putea integra hărți climatice pentru a îmbunătăți confortul termic al pietonilor.

3 min citire
Reamenajarea bulevardului Magheru: datele climatice vor dicta soluțiile pentru combaterea caniculei
Foto: G4Media

Proiectul de reamenajare a bulevardului Magheru ar putea integra date climatice detaliate pentru a reduce impactul caniculei asupra pietonilor. Planurile de transformare a zonei dintre Piața Universității și Piața Romană vizează utilizarea informațiilor despre temperaturi și umbrire pentru a face mersul pe jos mai confortabil. Primăria Capitalei și Ordinul Arhitecților din România pregătesc un concurs internațional de soluții pentru acest sector, care include bulevardele Nicolae Bălcescu și Gheorghe Magheru, precum și spațiile publice adiacente.

În cadrul conferinței „Schimbările climatice și sectorul clădirilor”, s-a discutat modul în care datele climatice pot fi integrate în tema concursului de proiectare. Urbanistul Matei Cocheci a subliniat că fațadele și clădirile influențează direct mediul utilizat de cetățeni, însă intervențiile asupra acestora sunt complexe. Deoarece consolidarea clădirilor cu risc seismic implică proprietarii privați, astfel de proiecte ar necesita proceduri și surse de finanțare proprii, fiind separate de intervenția Primăriei Capitale asupra spațiului public.

Utilizarea hărților climatice ar putea ajuta arhitecții să identifice porțiunile de traseu expuse direct la soare și să evalueze necesarul de umbrire. De asemenea, aceste date sunt esențiale pentru alegerea materialelor de pavaj și a suprafețelor care nu acumulează excesiv căldura. Expertiza climatologilor ar permite optimizarea soluțiilor de umbrire, având în vedere că modul în care clădirile și fațadele interacționează cu mediul afectează direct condițiile resimțite de către pietoni în zilele toride.

Problema temperaturilor ridicate este accentuată de fenomenul insulei de căldură urbană, alimentat de suprafețele construite și reducerea vegetației. Tiberiu Cătălină, profesor la Universitatea Tehnică de Construcții București, a prezentat o simulare care arată că necesarul termic de răcire pentru o clădire de locuințe ar putea crește cu 126% până în anul 2080. Ca soluții de adaptare, acesta a menționat umbrirea exterioară a ferestrelor, utilizarea geamurilor care limitează aportul solar și aplicarea unor finisaje deschise la culoare pentru fațade și acoperișuri.

Climatologii Sorin Cheval și Bogdan Antonescu au propus actualizarea hărților zonelor climatice de iarnă și a celor pentru estimarea necesarului de răcire. Pentru proiectanți, platforme precum RO-ADAPT permit vizualizarea indicatorilor climatici pentru intervalul 1971–2100, oferind proiecții utile pentru viitor. De asemenea, ANM pune la dispoziție date prin catalogul său de date deschise și prin platforma RoClima, oferind o bază de date pentru analiza evoluției temperaturilor și a seriilor istorice necesare proiectării durabile.

Tendința de încălzire a orașului este susținută de datele meteorologice de la stațiile Filaret și Băneasa. Conform analizelor publicate de membrii Consiliului Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice pe platforma InfoClima, temperatura medie de vară pentru orașele reședință de județ a crescut de la 19,7°C în perioada 1981–1990 la 22,9°C în perioada 2021–2025. Această evoluție climatică impune o abordare nouă în urbanismul local.

Surse

Sursa: G4Media

Tot în Societate