Situația siguranței structurale în București a luat o întorsătură alarmantă, conform unor documente oficiale recente. Un număr de 2.798 de clădiri din capitală au fost identificate în categoria I de risc seismic, ceea ce înseamnă că acestea ar putea cădea în cazul unui cutremur de amploare. Această cifră reprezintă o creștere masivă față de situația raportată anterior, indicând o vulnerabilitate extremă a patrimoniului imobiliar din oraș.
Explicația pentru acest salt statistic nu ține de degradarea bruscă a clădirilor, ci de modul în care au fost efectuate noile măsurători. În anul 2023, pe lista imobilelor din clasa I de risc seismic din București se aflau doar 380 de clădiri. Comparativ cu datele actuale, numărul imobilelor periculoase este de șase ori mai mare, ceea ce reflectă o schimbare majoră în inventarul riscurilor identificate de autorități.
Procesul de evaluare a clădirilor a fost însă subiectul unor critici privind rigoarea tehnică. Au fost evaluate în total 8.000 de clădiri, însă metoda utilizată a fost descrisă ca fiind una neștiințifică, realizată prin verificări „ochiometrice”. Din cauza acestui procedeu, apare o incertitudine privind starea reală a imobilelor din București, deoarece nu se poate determina cu exactitate care sunt clădirile care se află într-un pericol iminent de prăbușire și care nu.
Eforturile de consolidare a clădirilor din capitală par să fie insuficiente pentru a acoperi volumul de risc existent. În ultimele trei decenii, în București au fost consolidate doar 103 imobile, ceea ce înseamnă o medie de mai puțin de trei clădiri pe an. Această rată de intervenție este extrem de scăzută în raport cu numărul total de structuri care necesită măsuri de întărire pentru a rezista unui seism major.
Pericolul nu este limitat doar la locuințe, ci afectează și infrastructura critică de sănătate și educație. Un document elaborat în anul 2020 de Comitetul Național pentru Situații de Urgență avertiza că numeroase școli și spitale sunt amenințate cu prăbușirea. În sectorul sănătății, din aproximativ 375 de spitale, 3% sunt expuse la niveluri ridicate de hazard seismic, în timp ce în educație, 11% din cele 18.600 de clădiri se află în aceeași situație critică.
Gestionarea riscului seismic în România rămâne o provocare administrativă majoră, având în vedere impactul social și economic al unui eveniment de amploare. Evaluările periodice și programele de consolidare sunt esențiale pentru reducerea numărului de victime potențiale, însă ritmul actual de intervenție și metodele de diagnosticare utilizate ridică semne de întrebare privind pregătirea orașului pentru un cutremur de intensitate mare.