Utilizarea sobelor pe lemne pentru încălzirea locuințelor reprezintă un risc major pentru sănătatea respiratorie a milioane de români, expunându-i la particule fine care pătrund adânc în plămâni. În România, aproximativ 3,5 milioane de locuințe utilizează combustibili solizi, în principal lemne, conform datelor din Strategia Energetică Națională. Această practică, extrem de răspândită în mediul rural, eliberează substanțe poluante care afectează calitatea aerului atât în interiorul casei, cât și în mediul exterior.
Un studiu recent realizat de cercetătorii de la University College London (UCL) a demonstrat legătura directă dintre arderea lemnului și deteriorarea sistemului respirator. Cercetarea, prezentată în septembrie 2025 la Congresul Societății Europene de Pneumologie, a urmărit evoluția sănătății pe o perioadă de opt ani. Rezultatele indică faptul că persoanele care folosesc combustibili solizi, precum lemnul sau cărbunele, înregistrează o scădere mult mai rapidă a funcției pulmonare comparativ cu cei care nu utilizează aceste surse.
Medicul pneumolog Beatrice Mahler avertizează că expunerea prelungită la fumul de sobă provoacă inflamații cronice și leziuni ireversibile ale căilor aeriene. Particulele fine PM2,5 și compușii toxici pot ajunge chiar în circulația sanguină, crescând riscul de bronșită cronică, astm sau cancer pulmonar. Expunerea la hidrocarburile aromatice policiclice este deosebit de periculoasă, fiind un factor de risc major pentru grupele vulnerabile, precum copiii, vârstnicii sau femeile însărcinate.
Laura Horsfall, cercetătoare la UCL, subliniază că nivelurile ridicate de particule provenite de la sobe deteriorează țesuturile într-un mod similar cu fumul de țigară. Ea a menționat că aceste emisii includ substanțe cancerigene cunoscute, însă impactul lor în țările cu venituri mari este încă parțial înțeles. De asemenea, zonele rezidențiale cu emisii ridicate sunt greu de monitorizat prin rețelele actuale de control al calității aerului, ceea ce face pericolul și mai greu de gestionat.
În România, legislația începe să abordeze această problemă prin Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Această lege prevede programe de sprijin pentru înlocuirea treptată a instalațiilor vechi, cu o vechime de peste 10 ani sau un randament sub 65%. Deși obiectivul este înlocuirea parțială a acestora până în 2040, legea nu interzice utilizarea sobelor existente și nu impune o obligație generală de înlocuire, participarea la programe fiind strict voluntară.
Situația energetică și de mediu din România este marcată de o tranziție complexă, în contextul în care infrastructura și resursele sunt sub constantă supraveghere. În timp ce sectorul energetic încearcă să se modernizeze, alte aspecte ale vieții publice, precum circulația trenurilor sau evoluția cursului valutar, rămân subiecte de interes constant pentru cetățeni. Această complexitate a mediului social și economic subliniază dificultatea implementării unor schimbări majore în comportamentul gospodăriilor românești.