Sari la conținut
Ultima oră Controversă la Sala Palatului: Spectacolul lui Theo Rose acuzat de propagandă comunistă
Cuvântul Liber
Societate

Controversă la Sala Palatului: Spectacolul lui Theo Rose acuzat de propagandă comunistă

Un moment cu copii în uniforme de pionieri a stârnit reacții dure din partea unui membru al Colegiului CNSAS.

3 min citire
Controversă la Sala Palatului: Spectacolul lui Theo Rose acuzat de propagandă comunistă
Pexels License · original · licență

Un spectacol susținut de Theo Rose pe 12 noiembrie, la Sala Palatului, a declanșat o dezbatere aprinsă privind utilizarea simbolurilor din perioada comunistă. Momentul în care mai mulți copii au urcat pe scenă îmbrăcați în uniforme de pionieri, cântând piesa „Noi în anul 2000”, a fost criticat dur în mediul online. Această secvență a fost interpretată de unii observatori ca fiind o formă de propagandă, generând controverse privind mesajul transmis de producția artistică.

Germina Nagâț, membră a Colegiului CNSAS, a criticat decizia organizatorilor prin distribuirea unei filmări de aproape două minute pe Facebook. Aceasta a susținut că minorii au fost transformați în instrumente de propagandă comunistă prin purtarea uniformelor specifice organizației de pionieri. Germina Nagâț a amintit că, în perioada de dinaintea anului 1989, înscrierea în această organizație era obligatorie pentru copiii cu vârste între 7 și 14 ani, fără posibilitatea de refuz.

În apărarea artistei, Anghel Damian a explicat faptul că secvența filmată este scoasă din context și nu reflectă întregul mesaj al reprezentației de două ore. El a precizat că, în momentul în care copiii apăreau pe scenă, pe ecranele din spate erau proiectate imagini de la Revoluție și mesaje despre victimele comunismului. Conform lui Anghel Damian, copiii aruncau simbolurile comuniste, iar tabloul artistic urmărea eliberarea de un regim, nu celebrarea acestuia.

Codin Maticiuc, care a contribuit la realizarea producției, a definit spectacolul „Acorduri ample” ca fiind un musical și un „spectacol manifest”. Acesta a criticat reacția lui Germina Nagâț, susținând că aceasta a judecat întregul demers artistic pe baza unor secunde filmate din public. Codin Maticiuc a descris producția ca fiind o mărturie despre dificultățile vieții sub dictatura lui Nicolae Ceaușescu, menționând că personajul liderului comunist interacționa cu publicul pentru a reproduce atmosfera de atunci.

Echipa de management a artistei a transmis că producția urmărește istoria muzicii românești și condițiile de creație din timpul dictaturii. Aceștia au respins categoric acuzațiile conform cărora spectacolul ar glorifica regimul trecut. Anghel Damian a subliniat că este regretabil faptul că această „deturnare absurdă de sens” vine chiar din partea unor persoane care se revendică din zona intelectualității, dar care nu au urmărit spectacolul în întregime.

În România, utilizarea simbolurilor de epoca comunistă în spații publice sau în cadrul evenimentelor culturale rămâne un subiect sensibil, fiind adesea supus analizei de către instituții care monitorizează perioada de dinaintea prăbușirii regimului. Dezbaterile privind limitele dintre interpretarea artistică și celebrarea ideologiei politice sunt frecvente în contextul istoric al țării, reflectând tensiunile dintre memoria colectivă și libertatea de exprimare în artă.

Surse

Sursa: Cotidianul

Tot în Societate