Sari la conținut
Ultima oră Conflictul telefoanelor în școli: unde se termină autoritatea profesorilor și începe abuzul
Cuvântul Liber
Societate

Conflictul telefoanelor în școli: unde se termină autoritatea profesorilor și începe abuzul

Utilizarea dispozitivelor mobile în mediul educațional generează dezbateri privind limitele dreptului de proprietate și eficiența învățării.

3 min citire
Conflictul telefoanelor în școli: unde se termină autoritatea profesorilor și începe abuzul
Foto: Adevărul

Utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs reprezintă un subiect de conflict în sistemul de învățământ din România. Deși folosirea acestora este deja interzisă, regulile sunt adesea încălcate, iar școlile adoptă măsuri diverse, de la amenajarea unor spații speciale pentru depozitare până la extinderea restricțiilor și în timpul pauzelor. Această situație ridică întrebări despre limitele autorității educatorilor și riscul de a trece de la aplicarea regulamentului la comportamente abuzive.

Fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, susține că confiscarea unui dispozitiv constituie un abuz, deoarece atinge dreptul de proprietate al elevului. El explică faptul că nu există nicio lege sau regulament care să permită unui profesor să confiske telefonul, recomandând în schimb o abordare graduală. În opinia sa, elevii ar trebui să poată aduce telefoanele la școală, dar regulamentele interne, acceptate de comitetul de părinți, ar putea impune păstrarea acestora în dulapuri sau sertare în timpul lecțiilor.

Problema distracției cauzate de tehnologie este prezentă și în mediul universitar, afectând capacitatea de concentrare a studenților. Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științe Educației, avertizează că o simplă notificare poate întrerupe procesul de învățare. Ea subliniază că, deși telefonul poate fi ținut în buzunar, atenția elevului rămâne captivă în dispozitiv, ceea ce face ca revenirea la explicațiile complexe să necesite un efort suplimentar.

Din punct de vedere profesional, Aurora Oprea, consilier vocațional, avertizează că fragmentarea atenției cauzată de verificarea repetată a telefonului poate afecta dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii. Aceasta menționează că piața recompensează capacitatea de a rezolva probleme complexe prin atenție susținută. Un alt risc major este utilizarea inteligenței artificiale pentru rezolvarea rapidă a cerințelor, proces care poate crea impresia falsă de înțelegere, fără ca elevul să își formeze propriile rețele neuronale prin analiză individuală.

În alte state europene, restricțiile sunt mult mai severe decât în România, vizând adesea întreaga durată a zilei școlare. În Franța, de exemplu, interdicția se va extinde la licee începând cu anul școlar 2026-2027, incluzând și pauzele. Italia a extins restricțiile pentru elevii de până la 14 ani, iar în Belgia, în comunitatea flamandă, utilizarea dispozitivelor inteligente este interzisă pe durata prezenței la școală pentru majoritatea elevilor, cu excepții pentru nevoi medicale.

În România, reglementările privind utilizarea aparatelor de bruiaj sunt stricte, conform informațiilor furnizate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Utilizarea acestor dispozitive este interzisă deoarece pot afecta comunicațiile de urgență. Această reglementare tehnică subliniază importanța menținerii canalelor de comunicare deschise, un aspect care trebuie echilibrat cu necesitatea de a menține un mediu de învățare fără distrageri digitale constante.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Societate