Conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a propus introducerea unor mecanisme obligatorii pentru persoanele fără venituri, astfel încât acestea să plătească contribuția la sănătate. Larisa Mezinu-Bălan, care deține atribuții de președinte la CNAS, a susținut că această măsură este necesară deoarece în prezent 2,9 milioane de români figurează ca neasigurați. Propunerea a generat o reacție imediată din partea ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, care a exclus orice modificare legislativă în acest sens.
Larisa Mezinu-Bălan a argumentat că baza de contribuabili trebuie extinsă în mod urgent pentru a asigura resursele necesare. Vicepreședintele CNAS a criticat modul în care se întrețin persoanele care nu declară venituri și a menționat că românii care pleacă în străinătate și revin vara în țară accesează servicii medicale fără a contribui. În prezent, persoanele fără venituri pot opta pentru asigurare prin declarația unică, achitând o contribuție anuală de 2.430 de lei, nivelul stabilit pentru anul 2026.
Ministrul Alexandru Rogobete a intervenit rapid pentru a clarifica poziția Guvernului, oferind asigurări că nu vor exista schimbări în fiscalitatea asigurărilor de sănătate. Această intervenție a avut loc după ce declarațiile șefei interimare a CNAS au provocat îngrijorări în rândul cetățenilor. Ministrul a transmis ferm că nu se vor face modificări legislative privind taxarea persoanelor care nu realizează venituri, contrar solicitării venite din partea instituției de asigurări de sănătate.
Reprezentanții pacienților au criticat dur această propunere, considerând-o lipsită de logică și periculoasă pentru cei vulnerabili. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a întrebat cum pot fi obligați la plată oamenii care nu au resurse financiare. El a subliniat că problema reală este gestionarea scutirilor pentru cele 23 de categorii de persoane care au venituri, dar sunt scutite de plata contribuției de către Parlament și Guvern.
Ștefan Răduț, vicepreședintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR), a avertizat că o astfel de reglementare ar putea duce la epidemii dacă oamenii nu vor mai putea accesa servicii de bază. El a susținut că resursele ar putea fi finanțate din accizele pe tutun și alcool, bani care sunt acum direcționați către bugetul de stat. Răduț a menționat că eficiența unui sistem de sănătate se măsoară prin modul în care protejează persoanele cele mai sărace.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează pe baza contribuțiilor plătite de angajați și de persoanele care optează pentru asigurare voluntară. În cadrul acestui cadru, există categorii de populație care beneficiază de scutiri de la plata contribuției la sănătate, deși dețin venituri. Gestionarea acestor scutiri și colectarea taxelor de către autorități reprezintă un punct critic în asigurarea stabilității fondurilor necesare pentru serviciile medicale de urgență și de familie.