Vicepremierul Marian Neacșu a detaliat planurile de reorganizare teritorială și de reformă a companiilor de stat, indicând luna martie ca termen pentru lansarea proiectelor. Propunerea vizează o restructurare profundă a administrației publice, incluzând comasarea comunelor cu sub 3.000 de locuitori și a orașelor cu sub 10.000 de locuitori. Obiectivul principal al acestor măsuri este reducerea cheltuielilor publice și eliminarea unor structuri administrative ineficiente, pentru a direcționa resursele economisite către alte cheltuieli locale.
În ceea ce privește reorganizarea teritorială, Marian Neacșu a subliniat necesitatea unei abordări de la nivel local, susținând că comasarea voluntară ar trebui să se realizeze la nivelul comunelor și orașelor. Vicepremierul a menționat că există 468 de comune care au sub 1.500 de locuitori și a declarat că acestea nu vor fi niciodată performante. Din acest motiv, Guvernul vizează eliminarea orașelor de 2.500 de locuitori și a celor mai mici unități administrative, deoarece 70% din comunele naționale nu au resurse financiare proprii pentru a funcționa.
Planul de reorganizare a unităților administrative include și o discuție despre numărul de județe, existând mai multe variante de delimitare. Una dintre opțiunile menționate este împărțirea țării în 8 regiuni, o idee susținută de Emil Boc, sau o structură de 15 județe bazată pe dispunerea Curților de Apel, variantă susținută de Lia Olguța Vasilescu. Marian Neacșu a precizat însă că, până când nu se finalizează reforma de bază a comunelor și orașelor, nu se pot obține toate datele necesare pentru o decizie privind nivelul județean.
Paralel cu reforma administrativă, Guvernul pregătește un act normativ pentru companiile de stat, care ar putea fi adoptat la jumătatea lunii martie. Marian Neacșu a explicat că acest act va crea cadrul juridic necesar pentru implementarea reformei, proces care va dura între 4 și 6 luni. În ceea ce privește datoriile actuale ale acestor companii, vicepremierul a declarat că acestea sunt deja „mortul de la groapă” și că nu se va reuși recuperarea lor, dar a subliniat obligația ca entitățile să devină profitabile.
Reforma companiilor de stat vine într-un context de pierderi financiare masive, semnalate de Oana Gheorghiu. Fosta vicepremieră a indicat faptul că pierderile companiilor de stat au ajuns la 16,2 miliarde de lei, menționând pierderi de 1,11 miliarde de lei la Complexul Energetic Oltenia și 1,10 miliarde de lei la Electrocentrale Craiova. De asemenea, CFR SA înregistrează pierderi de 549 de milioane de lei, la care se adaugă o subvenție de 3,1 miliarde de lei, în timp ce Metrorex prezintă pierderi de 312 milioane de lei.
Aceste măsuri de reorganizare administrativă și economică se încadrează într-un efort de consolidare a eficienței statului, încercând să rezolve problemele de subfinanțare ale administrațiilor locale. În România, capacitatea de autofinanțare a primăriilor rămâne o provocare majoră, având în vedere că majoritatea comunelor depind în continuare de transferurile de la bugetul central pentru a-și susține funcționarea de bază.