Patruzeci și cinci de organizații neguvernamentale specializate pe drepturile femeilor și egalitatea de gen au transmis o scrisoare deschisă către ministrul Justiției, Radu Marinescu. Această reacție vine ca răspuns la intenția de a înființa o nouă agenție pentru protecția victimelor infracțiunilor, aflată sub coordonarea Ministerului Justiției. Proiectul propus ar viza preluarea competențelor de prevenire și combatere a violenței domestice, rol care este deținut în prezent de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați din cadrul Ministerului Muncii.
Reprezentanții societății civile avertizează că termenul de „victime ale infracțiunilor” este prea restrictiv și nu acoperă întregul spectru al violenței de gen. Organizațiile subliniază că fenomenul de violență psihologică, controlul coercitiv sau izolarea economică și socială nu au întotdeauna o încadrare penală clară. De aceea, multe persoane care suferă aceste abuzuri nu depun plângeri oficiale, dar rămân cu o nevoie critică de protecție și de servicii integrate, care nu ar trebui să depindă de statutul formal de victimă.
Un alt punct critic ridicat de semnatari este lipsa datelor care să justifice o astfel de reorganizare a sistemului actual. Organizațiile au observat că nu există informații clare privind numărul de femei și bărbați care sunt victime ale infracțiunilor. De asemenea, un proiect de ordin comun privind metodologia de colectare a datelor nu include indicatori dezagregați, deși Legea femicidului și Convenția de la Istanbul impun obligativitatea acestora pentru o monitorizare corectă a situației.
Există, de asemenea, temerea unei fragmentări a sistemului de asistență socială existent. În prezent, serviciile de consiliere psihologică, asistența medicală, găzduirea și reintegrarea socială sunt gestionate prin rețeaua DGASPC sub autoritatea Ministerului Muncii. Concentrarea acestor competențe la nivelul justiției, fără o coordonare interinstituțională solidă, ar putea contrazice abordarea integrată prevăzută de normele internaționale, riscând să afecteze eficiența ajutorului oferit persoanelor vulnerabile.
Pentru a evita aceste riscuri, cele 45 de entități solicită o consultare efectivă între Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, ANES și societatea civilă. Aceasta trebuie să includă publicarea evaluării de impact și a fundamentării bugetare pentru ca noua agenție să completeze, nu să înlocuiască, sistemul deja funcțional. De asemenea, se cere includerea indicatorilor pe sex, vârstă și relația victimă-agresor în metodologia de colectare a datelor, de la momentul sesizării până la condamnarea autorului.
Această dispută privind structura instituțională are loc într-un context în care România este obligată să transpună Directiva (UE) 2024/1385 până în iunie 2027. Această normă europeană întărește obligația statelor membre de a oferi servicii de protecție adecvate, respectând standardele stabilite de Convenția de la Istanbul, care impune o abordare unitară și protecție pentru toate persoanele afectate de violența de gen.