Declarațiile de avere ale unor lideri politici relevă sume de bani de ordinul sutelor de mii de euro, provenite din daruri de nuntă și de botez. Aceste venituri, care nu sunt supuse impozitării, sunt primite în plic, ceea ce face ca proveniența lor exactă să rămână nedocumentată. Printre persoanele care au raportat astfel de câștiguri masive se numără George Simion, Claudiu Manda, Olguța Vasilescu, Ionuț Stroe și Alin Tișe.
George Simion, liderul AUR, a raportat cel mai mare dar de nuntă, evaluat la 400.000 de euro. Deși a susținut că evenimentul a avut 1.000 de invitați, acesta a declarat că rudele și prietenii l-au ajutat cu aceste sume pentru a acoperi cheltuielile. Interogările privind destinația acestor bani au fost primite cu injurii, în condițiile în care suma de 400.000 de euro a dispărut din declarația de avere din 2024, după ce în 2023 era înregistrată.
Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu au raportat un dar de nuntă de 322.000 de euro, format din 246.400 de euro, 334.000 lei și 5.200 de dolari. Veniturile europarlamentarului Claudiu Manda au cunoscut o creștere semnificativă față de anul 2004, când câștiga 700 de euro. În prezent, acesta deține o casă de 320 de mp în Craiova, un apartament la Bruxelles achiziționat cu 250.000 de euro și alte proprietăți, având un venit lunar de 93.000 euro.
Și reprezentanții PNL au raportat sume importante în documentele oficiale. Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a menționat un dar de nuntă de 235.000 de euro, sumă împărțită egal cu soția sa. Tot cu o sumă de 235.000 de euro, primită în mai multe valute, a raportat deputatul Ionuț Stroe după nunta sa din 2022. Aceste cifre contrastează cu darul de nuntă de 18.000 de euro raportat de Victor Ponta în anul 2008.
În cadrul sistemului fiscal românesc, darurile primite cu ocazia evenimentelor de familie, precum nunțile sau botezurile, beneficiază de un regim de scutire de impozitare. De asemenea, deoarece aceste sume sunt tradițional oferite în numerar, ele nu intră sub incidența mecanismelor de control ale autorităților fiscale. Această lipsă de trasabilitate permite politicanilor să raporteze venituri masive fără a fi nevoiți să demonstreze sursa legală a banilor.
În România, reglementările privind declarațiile de avere obligă funcționarii publici și politicii să raporteze bunurile și veniturile, însă mecanismele de control asupra banilor primiți sub formă de daruri rămân limitate. Această practică este adesea privită ca o metodă de a acumula capital fără a genera obligații fiscale, având un impact direct asupra transparenței patrimoniului deținut de persoanele cu responsabilitate publică.