Consiliul Național al Audiovizualului a analizat situația jurnalistului Ovidiu Vanghele, după ce președintele Nicușor Dan a decis să nu-l mai primească la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni. Deși dezbaterea dintre membrii instituției a fost una tensionată și marcată de opinii divergente, Consiliul nu a ajuns la nicio concluzie oficială. În urma discuțiilor, CNA nu a anunțat nicio măsură concretă sau o poziție unificată cu privire la acest incident care vizează accesul presei la o instituție publică.
Dorina Rusu a fost una dintre cele mai vocale critici la adresa deciziei președintelui, avertizând că eliminarea unui jurnalist pentru postările sale de pe Facebook reprezintă un precedent periculos pentru democrație. Ea a argumentat că membrii CNA au datoria de a apăra libertatea de exprimare, chiar și în cazul unor jurnaliști cu care nu sunt de acord. Rusu a menționat că Palatul Cotroceni este sediul unei instituții publice, nu proprietatea personală a lui Nicușor Dan, iar accesul nu poate fi restricționat dacă nu se tulbură ordinea publică.
Georgică Severin a susținut că accesul presei la evenimentele instituțiilor publice este garantat de Legea 544, iar orice interdicție trebuie să fie justificată prin motive serioase. El s-a întrebat ce ar fi sucedut dacă restricția ar fi venit de la un lider de partid, nu de la președintele României. Severin a criticat, de asemenea, afirmațiile lui Nicușor Dan privind controlul percepției publice, susținând că orice încercare de a gestiona modul în care cetățenii își formează opiniile pune în pericol libertatea alegerilor.
Lucian Dindirică a subliniat lipsa de claritate privind natura interdicției impuse lui Ovidiu Vanghele, întrebându-se dacă jurnalistul este exclus doar de la conferințele președintelui sau de la toate evenimentele Administrației Prezidențiale. El a menționat că, deși s-au raportat injurii extrem de urâte la adresa președintelui, este necesară o specificație clară a restricțiilor. Pe de altă parte, Monica Gubernat a susținut că trebuie sancționate depășirile de limite, menționând că agresivitatea manifestată de jurnalist în timpul conferinței de la Cotroceni a fost excesivă.
În cadrul ședinței, membrii au avut păreri opuse privind echilibrul dintre libertatea de exprimare și dreptul la respect. În timp ce unii au invocat protecția dreptului la informație, alții au punctat că dreptul la injurii nu poate fi confundat cu libertatea de exprimare. Discuțiile au continuat fără microfon, fără ca instituția să revină pe subiect sau să solicite explicații oficiale de la Administrația Prezidențială, lăsând situația fără o rezoluție administrativă sau juridică clară.
Această controversă reamintește un caz din 2019, când jurnaliștii Ovidiu Oanță și Ionela Arcanu au pierdut acreditările la Ministerul Justiției sub conducerea lui Tudorel Toader. În acea perioadă, CNA a intervenit prin trimiterea unei scrisori către minister pentru a solicita explicații, fapt care a dus la recuperarea acreditărilor de către cei doi jurnaliști. Acest precedent arată că instituția a avut în trecut capacitatea de a solicita clarificări în cazul restricționării accesului presei la autorități.