Eugen Tomac a solicitat miercuri, într-o intervenție la Digi24, implementarea unui proiect de reformă administrativă profundă în România. Europarlamentarul a subliniat necesitatea de a aduce claritate în funcționarea administrației publice locale, considerând că actuala structură este depășită. El a insistat că acest proces trebuie privit ca pe o normalitate necesară pentru modernizarea statului român.
Europarlamentarul a criticat faptul că România funcționează încă după harta administrativă desenată de Ceaușescu în anul 1968. Eugen Tomac a menționat că România este singura țară din Uniunea Europeană care, de la momentul aderării la UE, nu și-a realizat o astfel de reformă administrativă. El a trasat un apel către guvern să găsească curajul și consensul necesar pentru a duce acest obiectiv la îndeplinire.
În ceea ce privește modul de reorganizare, Eugen Tomac nu a susținut explicit nicio variantă între cele cu opt sau cincisprezece județe. El a insistat că soluțiile serioase trebuie să se bazeze pe criterii extrem de riguroase și clare. Europarlamentarul a menționat că abordarea prezentată de Dragoș Benea pleacă de la astfel de premise serioase, fiind o direcție care merită atenție.
Referitor la posibilitatea utilizării celor opt regiuni de dezvoltare existente ca bază pentru reorganizare, Eugen Tomac a oferit un răspuns deschis. El a declarat că această variantă poate fi o soluție care merită luată în calcul în cadrul dezbaterilor. Această poziție vine într-un context în care structura actuală a țării este considerată de europarlamentar ca fiind învechită și ineficientă.
În privința reținerilor exprimate de UDMR privind impactul asupra reprezentării minorității maghiare, Eugen Tomac a pledat pentru o abordare pragmatică. El a susținut că reprezentanții minorității trebuie să participe la dezbatere și că se poate ajunge la un consens cu UDMR. Europarlamentarul a descris membrii UDMR ca fiind oameni politici responsabili, capabili să accepte argumente solide într-o discuție așezată.
Reforma administrativ-teritorială rămâne un subiect de dezbatere constantă în spațiul public românesc, fiind considerată esențială pentru descentralizarea puterii și îmbunătățirea serviciilor publice. Deși propuneri de reorganizare au mai fost lansate în trecut, implementarea lor se lovește adesea de rezistența politică și de preocupările privind reprezentarea minorităților. Această problemă de structură administrativă influențează direct modul în care fondurile europene și resursele statului sunt gestionate la nivel local.