Relația dintre administrația prezidențială și reprezentanții presei a fost marcată de episoade de intimidare, restricții de acces și jigniri verbale pe parcursul ultimelor trei decenii de democrație. De la retrageri de acreditări până la atacuri la adresa integrității jurnaliștilor, președinții României au adoptat posturi diverse, de la distanță față de media la confruntări directe și violente.
Ion Iliescu a utilizat frecvent mecanisme administrative pentru a limita accesul presei critice la Cotroceni. În perioada 1993-1994, Administrația Prezidențială a retras acreditarea publicației Evenimentul zilei pentru o perioadă de aproximativ 17 luni, ca reacție la poziția redactorului șef Ion Cristoiu. Anterior, în 1992, au fost luate măsuri similare împotriva unui jurnalist de la România liberă și a agenției A.M. Press, restricționând accesul acestora la sediul președintelui.
Pe lângă restricțiile oficiale, Ion Iliescu a recurut la insulte directe în timpul interacțiunilor cu jurnaliștii. În august 1992, la Constanța, președintele i-a răspuns jurnalistului Paul Pârvu de la Telegraf cu termenul „Măi, animalule!”, după ce acesta a adresat întrebări despre Revoluție și influența sovietică. Ulterior, în martie 2005, în timpul unei audieri privind dosarul Revoluției, acesta a descris jurnaliștii care îi susțineau acuzațiile ca fiind „măgari”.
Traian Băsescu este recunoscut pentru un număr record de derapaje verbale, incluzând remarci misogine și rasiste. În 2007, acesta a fost sancționat de CNCD cu un avertisment după ce a numit o jurnalistă de la Antena 3 cu un termen jignitor, după ce i-a smuls telefonul din mână. Totodată, președintele a folosit apelativul „g****r” la adresa jurnalistului Ovidiu de la Curentul și a făcut comentarii sexiste la adresa unor femei din presă, precum Dana Chera sau Gabriela Antoniu.
În perioada mandatelor sale, Traian Băsescu a fost implicat în conflicte constante cu televiziunile din cadrul trustului Intact. Realizatorul Mircea Badea a relatat că, la ultima conferință de presă a lui Petrov, acesta a fost refuzat la intrarea în Palatul Cotroceni, fiind comunicat că nu se află pe lista de jurnaliști acreditați. Această excludere a fost justificată de faptul că președintele îl excludea de pe listele de acces.
În sistemul politic românesc, controlul accesului presei la instituțiile de stat a fost adesea utilizat ca instrument de presiune politică. Această dinamică a influențat modul în care informația este filtrată și accesibilă publicului, generând frecvente controverse privind libertatea de exprimare și independența jurnalistică în cadrul democrației post-comuniste.
Klaus Iohannis a menținut o abordare mai distantă, fără jigniri directe, însă a fost criticat pentru gestionarea scurgerilor de informații. În iunie 2022, președintele a vorbit despre leak-urile legate de legile securității naționale, fapt ce a dus la un apel semnat de ActiveWatch și alte 45 de ONG-uri. Aceste organizații au acuzat președintele de atacuri voalate la adresa libertății presei prin încercarea de a identifica sursele de informație.