Sari la conținut
Ultima oră Profilul clanului Burtea: de la trafic de persoane și proxenetism la conexiuni cu poliția
Cuvântul Liber
Justiție

Profilul clanului Burtea: de la trafic de persoane și proxenetism la conexiuni cu poliția

Procurorii DIICOT au dezvoltat profilul unei grupări infracționale organizate, formată din mai multe familii, care a operat în România și în Europa.

3 min citire
Profilul clanului Burtea: de la trafic de persoane și proxenetism la conexiuni cu poliția
Foto: Gândul

Procurorii DIICOT au realizat un profil detaliat al grupării infracționale cunoscută sub denumirea generică „BURTEA”, care a operat prin violență și criminalitate organizată. Structura este formată din mai multe familii, printre care Baltazanii, Brătianu, Mihai, Danciu, Ștefan și Nanu, având baze în sectorul 3 din Capitala, în cartierul 23 August, dar și în Buzău și Ilfov. Membrii grupării sunt acuzați de o gamă largă de infracțiuni, de la trafic de persoane și proxenetism, până la camătă, șantaj și omor.

Nucleul grupării este consolidat prin relații de rudenie și alianțe matrimoniale, elemente care au creat un grad ridicat de coeziune și încredere reciprocă. Această structură familială a facilitat colaborarea constantă și a îngreunat investigațiile autorităților, deoarece membrii se ajutau reciproc în activitățile ilegale. Procurorii au observat că aceste legături sunt vizibile chiar și pe rețelele de socializare, unde membrii apar frecvent împreună la diverse evenimente sociale, afișându-și statutul și solidaritatea.

Activitatea infracțională a clanului s-a extins dincolo de granițele României, atingând state precum Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos, Belgia, Irlanda și Marea Britanie. Gruparea a organizat transportul, cazarea și exploatarea femeilor pentru prostituție, obținând beneficii materiale semnificative. Un caz tragic menționat în dosar este cel al unei tinere de 23 de ani, ucisă în septembrie 2022 în Austria, după ce a fost bătută atât de violent încât nu a mai putut fi recunoscută.

În cadrul grupării, rolurile erau bine stabilite, unii membri ocupându-se de faptele directe, în timp ce alții gestionau banii, transportul victimelor sau ascunderea bunurilor. Nicolae Danciu, interpret de manele, este presupus liderul grupării și este urmărit pentru trafic de persoane și proxenetism. Fiul său, Mario Danciu, cunoscut și sub numele de „David”, a fost arestat preventiv după ce, în timp ce se afla sub control judiciar, a provocat un accident mortal în Pantelimon, deși nu deținea permis de conducere.

Dosarul dezvăluie și existența unor „cârtițe” în cadrul instituțiilor de aplicare a legii, care oferau protecție informativă grupării. Doi polițiști de la Secția 23 Poliție, Denis Nicolae Adam și Cătălin Laurențiu Mișa, sunt acuzați că au divulgat informații confidențiale din bazele de date ale MAI. Aceștia ar fi primit sume de bani de la membrii clanului pentru a întârzia sau împiedica investigațiile penale, asigurând astfel protecția necesară pentru continuarea activităților ilegale ale grupării.

Aceste tipuri de structuri infracționale organizate, care utilizează relațiile de rudenie pentru a asigura reziliența în fața autorităților, reprezintă o provocare majoră pentru sistemul de justiție. Investigarea unor astfel de grupări necesită adesea monitorizarea atentă a comunicării transfrontaliere și a corupției din cadrul forțelor de ordine, elemente care permit menținerea controlului asupra victimelor și protejarea profiturilor ilicite pe termen lung.

Surse

Sursa: Gândul

Tot în Justiție