Laura Codruța Kövesi a încheiat mandatul de conducere a Parchetului European (EPPO) pe 1 noiembrie 2026, moment în care i-a predat funcția fostului său adjunct, procurorul german Andrés Ritter. Această etapă marchează finalul unei cariere de 20 de ani la nivel înalt, în cadrul căreia a condus succesiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și EPPO. Perioada sa de activitate a fost definită de o serie de succese juridice, dar și de numeroase controverse politice și procedurale.
În perioada 2013-2018, sub coordonarea sa la DNA, instituția a trimis în judecată 68 de demnitari, printre care 14 miniștri, 39 de deputați și 14 senatori. Deși în 2017 s-au obținut 713 condamnări definitive și sechestrele au depășit două miliarde de euro, mandatul a fost criticat pentru „spectacolul cătușelor” și achitările unor figuri precum Victor Ponta sau Călin Popescu Tăriceanu. Un eșec major a fost dosarul Microsoft, unde șapte foști miniștri au scăpat prin prescripție, eveniment pentru care Kövesi a recunoscut o „culpă” a DNA.
Cariera sa a fost marcată de conflicte cu puterea politică și decizii judecătorești controversate. În 2006, a fost numită Procuror General de către Traian Băsescu, în ciuda unui aviz negativ din partea CSM, iar ulterior a fost reînvestită de Klaus Iohannis, înainte de a fi revocată de acesta. Ulterior, a câștigat un proces la CEDO, instanța europeană constatând încălcarea dreptului la un proces echitabil în procedura de demitere. Totodată, la Parchetul General, a fost criticată pentru blocarea inițială a anchetei împotriva lui Ion Iliescu în Dosarul Mineriadei.
Relația cu serviciile de informații a reprezentat un alt punct de tensiune, protocolul de colaborare cu SRI fiind declarat parțial neconstituțional în 2019. În perioada la DNA, filiala din Ploiești a fost implicată în scandaluri legate de fabricarea de probe de către procurorii Lucian Onea și Mircea Negulescu. Pe plan personal, Kövesi a fost vizată de o operațiune de spionaj cibernetic de către Black Cube și de o plângere a lui Sebastian Ghiță, dosar care a fost însă clasat în 2023 deoarece faptele nu au existat.
La nivel european, mandatul la EPPO a fost unul de construcție instituțională, lăsând în urmă peste 3.600 de dosare active cu prejudicii de 67,27 miliarde de euro. Totuși, Kövesi s-a confruntat cu presiuni diplomatice și investigații complexe, precum dosarul „Pfizergate” privind achiziția de vaccinuri de către Ursula von der Leyen. În diverse state, precum Grecia sau Bulgaria, instituția a înfruntat tentative de intimidare sau probleme interne legate de mediul de lucru, afectând funcționarea parchetului european.
Evoluția carierei sale reflectă dinamica tensionată dintre independența justiției și influența politică în România și la nivel european. De la numirile controversate la Parchetul General, până la gestionarea dosarelor de corupție de mari proporții, parcursul lui Laura Codruța Kövesi a servit drept punct de referință pentru dezbaterile privind reforma justiției și rolul instituțiilor de control în societate.