Mecanismul de normare a activității instanțelor, care urmează să fie aplicat începând cu septembrie 2026, riscă să determine un blocaj sever în sistemul judiciar românesc. Conform analizei realizate de Sovereign Institute for Liberty & Justice, lipsa unor măsuri complementare ar putea duce la o perioadă de așteptare de peste patru ani pentru repartizarea unui dosar nou la judecătorii în anul 2030. Situația este considerată critică de experți, care avertizează că acest fenomen ar putea replica problemele întâlnite în prezent la CEDO.
Sovereign Institute for Liberty & Justice a publicat raportul intitulat „O justiție dreaptă pentru tot cetățeanul și judecător”, bazat pe datele Consiliului Superior al Magistraturii pentru perioada 2021–2026. Silvia Uscov, președinta organizației, subliniază că, deși normarea ar putea asigura o calitate mai mare a actului de justiție și alinierea la standardele europene, ea poate genera un blocaj major. În prezent, dosarele care depășesc capacitatea zilnică a instanței vor fi direcționate într-un registru de gestionare a fluxului de cauze, rămânând în așteptarea repartizării.
Normele adoptate de Secția pentru judecători a CSM stabilesc capacități de referință care vor scădea treptat în timp. Începând cu 15 septembrie 2026, capacitatea este de 288 de dosare pe an pentru judecători, 192 pentru tribunale și 119 pentru curile de apel. Implementarea este etapizată, astfel încât capacitatea să scadă la 200 de dosare până în septembrie 2027, la 150 în anul următor și la doar 100 de dosare începând cu 15 septembrie 2028. Această reducere progresivă este punctul central al temerilor experților.
Statistica actuală arată o presiune imensă asupra sistemului, cu peste 1,46 milioane de dosare aflate pe rol la sfârșitul lunii septembrie 2026. În timp ce numărul dosarelor noi a crescut semnificativ, numărul judecătorilor în funcție a scăzut în ultimii ani, de la 4.590 la sfârșitul anului 2021 la 4.319 posturi ocupate la 31 decembrie 2025. Raportul estimează că, dacă se menține acest ritm, numărul dosarelor pendinte ar putea atinge 2,3 milioane, iar timpul de așteptare ar putea urca chiar până la 83 de luni în anul 2030.
Pentru a evita colapsul, experții propun un pachet de 19 măsuri legislative și administrative, dintre care 10 vizează direct reducerea volumului de muncă. Printre propuneri se numără transferul procedurilor necontencioase către primării, registrul comerțului sau notari și introducerea cererii de valoare redusă notariale pentru creanțe de până la 50.000 de lei. De asemenea, se recomandă comunicarea electronică obligatorie a actelor de procedură și aplicarea administrativă a dezlegărilor Înaltei Curți în cazul cauzelor repetitive, pentru a descărca instanțele.
Evoluția stocului de dosare în România a fost marcată de o creștere constantă a decalajului dintre numărul de cauze primite și cele soluționate. La nivelul judecătoriilor, numărul dosarelor noi a crescut cu 34,5% între 2021 și 2025, în timp ce durata medie de soluționare a acestora a urcat de la 195 de zile la 242 de zile. Această tendire ascendentă a timpului de așteptare pune sub semn lênul respectarea termenului rezonabil de soluționare a cauzelor, garantat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.