Diana Șoșoacă, membră a Parlamentului European și lider al partidului SOS România, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Inculpata este acuzată de săvârșirea a două infracțiuni de ultraj la adresa a doi polițiști din București. Procurorii au dispus trimiterea în judecată a europarlamentarului în stare de libertate, după ce aceasta ar fi manifestat un comportament agresiv în timpul unei intervenții oficiale la domiciliul său.
Incidentul a avut loc pe 15 decembrie 2024, când polițiștii s-au deplasat la locuința lui Diana Șoșoacă pentru a-i înmâna o amendă contravențională. Conform anchetatorilor, europarlamentarul a intrat într-o stare de surescitare, folosind expresia „turbez de furie”, și s-a prevalat de calitatea sa de demnitar pentru a contesta prezența autorităților. În acest context, inculpata a refuzat să primească sancțiunea și a împiedicat agenții de poliție să afișeze amenda pe ușa locuinței sale.
După ce polițiștii au plecat de la domiciliu, Diana Șoșoacă i-a urmărit pe stradă, adresându-le injurii precum „fir-ar mama lor de scârbe” sau „mama voastră de nenorociți ordinari”. Procurorii subliniază că comportamentul agresiv a continuat prin intermediul unor transmisii live realizate pe platformele TikTok și Facebook. Aceste acțiuni au fost înregistrate și transmise public, transformând incidentul într-un spectacol de violență verbală îndreptat direct către reprezentanții legii.
În cadrul transmisiunilor pe rețelele de socializare, inculpata a lansat amenințări directe, menționând că s-ar putea împăca cu aceștia sau că ar putea face apel la armă. Diana Șoșoacă a declarat în video că „cred că-mi iau armă” și că „cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii”. Aceste declarații au generat o stare de temere profundă la adresa persoanelor vătămate, care au vizionat imaginile postate de europarlamentar pe internet.
Acțiunea de sancționare a avut loc deoarece, în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, Diana Șoșoacă s-a filmat în cabina de vot. Această acțiune a încălcat dispozițiile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, motiv pentru care a fost emis procesul-verbal de sancționare în data de 24.11.2024. Procurorii au stabilit că polițiștii își exercitau atribuțiile de serviciu în mod legal atunci când au fost atacați de inculpată.
Dosarul de ultraj a ajuns acum la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța care este competentă să judece cauza în fond. Această procedură juridică vine într-un context de tensiuni politice, unde deciziile de natură penală ale demnitariilor sunt monitorizate atent de opinia publică. Procesul va analiza dacă utilizarea statutului de europarlamentar și amenințările prin rețelele sociale constituie elemente de ultraj împotriva funcționarilor publici.