Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Diana Șoșoacă. Inculpata, care ocupă funcția de membră a Parlamentului European, este acuzată de săvârșirea a două infracțiuni de ultraj. Dosarul a fost trimis către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța care este competentă să judece această cauză în fond.
Incidentul a avut loc pe 15 decembrie 2024, când doi polițiști din București s-au deplasat la domiciliul inculpatei pentru a-i înmâna o amendă contravențională. Aceștia aveau de comunicat o sancțiune stabilită în urma unui proces-verbal încheiat pe 24.11.2024. În acea zi, Diana Șoșoacă s-a filmat în cabina de vot în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale, încălcând astfel dispozițiile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Conform anchetatorilor, Diana Șoșoacă a manifestat un comportament agresiv, fiind într-o stare de surescitare marcată de afirmații precum „turbez de furie”. Aceasta și-a folosit calitatea de demnitar pentru a contesta prezența agenților, întrebat-i ce caută la un europarlamentar acasă. În urma acestui incident, inculpata a refuzat să primească amenda și a împiedicat polițiștii să afișeze documentul pe ușa locuinței sale.
Ulterior, inculpata i-a urmărit pe stradă pe agenții de poliție, adresându-le injurii precum „fir-ar mama lor de scârbe” sau „scârbe nenorocite”. Mai mult, Diana Șoșoacă a formulat amenințări directe în cadrul unor transmisiuni live realizate pe rețelele de socializare TikTok și Facebook. Acestea au fost percepute de victime ca fiind extrem de grave, generându-le o stare de temere după vizionarea imaginilor postate de aceasta.
În timpul sesiunilor live, Diana Șoșoacă a declarat că ar putea lua o armă și a amenințat că, dacă cineva se apropie de ea, „îi zbor creierii”. Ea a mai menționat că s-a săturat de situație și că ar putea angaja bodyguarzi pentru a-i lăsa pe cei care se apropie de ușă. Aceste declarații, în care a vorbit despre faptul că ar putea „da cu ei de toți pereții”, au constituit baza acuzațiilor de ultraj.
În cadrul sistemului juridic român, infracțiunea de ultraj este sancționată atunci când un funcționar public sau un demnitar folosește forța sau amenințările împotriva persoanelor care îi exercită atribuțiile. În acest caz, agenții de poliție se aflau în mod oficial în exercitarea atribuțiilor de serviciu în momentul în care au fost țintiți de către membrul Parlamentului European.