O decizie fundamentală a Curții de Justiție a Uniunii Europene schimbă radical modul în care victimele fraudelor bancare pot interacționa cu instituțiile financiare. Conform hotărârii C-70/25, băncile au obligația de a restitui imediat sumele pierdute în urma unor operațiuni neautorizate, chiar dacă acestea au fost facilitate de neglijența clientului. Această reglementare vine ca un răspuns la practica frecventă a băncilor de a refuza rambursările, invocând vina utilizatorilor pentru a evita responsabilitatea financiară.
În cadrul procesului care a dus la această decizie, o clientă din Polonia a pierdut aproximativ 705 euro printr-un link fals care imita site-ul băncii sale. Deși aceasta a anunțat banca și poliția imediat după incident, instituția a refuzat rambursarea, susținând că victima a fost grav neglijentă deoarece și-a oferit singură datele de autentificare. Curtea de Justiție a respins acest argument, stabilind că banca trebuie să restituie banii cel târziu până la sfârșitul zilei lucrătoare următoare notificării, iar povara probei revine instituției.
Pentru a recupera fondurile, avocații de la Buju Stanciu & Asociații recomandă o serie de pași esențiali, începând cu notificarea imediată a băncii și contestarea scrisă a operațiunilor. Este crucial ca victimele să păstreze toate probele digitale, inclusiv mesajele primite, istoricul apelurilor și aplicațiile instalate la cererea escrocilor. De asemenea, clienții trebuie să solicite băncii datele tehnice ale tranzacțiilor, precum dispozitivele folosite pentru accesul în cont sau modul în care au fost autentificate plățile frauduloase.
Avocatul Victor Buju subliniază că statisticile oficiale reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece mulți păgubiți, în special persoanele în vârstă, renunță la drepturi din cauza refuzurilor automate. În acest context, hotărârea C-70/25 oferă un instrument juridic pentru a contesta refuzurile bazate pe acuzații de neglijență. Dacă banca refuză rambursarea, clienții pot invoca această decizie și pot sesiza Banca Națională a României, care supraveghează respectarea Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată.
Situația este critică în România, unde raportările de fraude și tentative de fraudă au crescut cu 91% în 2025, ajungând la 3.937 de incidente conform DNSC. În primul semestru al anului 2026, Poliția Română a înregistrat circa 15.000 de dosare noi de criminalitate informatică, în timp ce stocul de dosare în lucru a urcat la aproximativ 72.000. În același interval, fraudele prin telefon au ocupat prima poziție în raportările oficiale, reprezentând 42% din totalul incidentelor raportate.
În România, fenomenul de criminalitate cibernetică este în continuă expansiune, afectând în mod special populația vârstnică. Datele indică faptul că peste șase din zece români cu vârsta de peste 50 de ani s-au confruntat cu cel puțin un tip de fraudă cibernetică. Această vulnerabilitate este accentuată de faptul că, la nivel internațional, doar un procent foarte mic de victime reușește să își recupereze banii prin procedurile standard de raportare.