Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, a denunțat luni, 9 noiembrie, un blocaj instituțional care împiedică utilizarea infrastructurii de pe Autostrada Sibiu-Pitești (A1). Deși lucrările pe secțiunea 4, Tigveni-Curtea de Argeș, au fost finalizate de constructori, Tunelul Momaia nu poate fi deschis traficului. Problema este cauzată de lipsa personalului calificat necesar pentru supraveghere, întreținere și intervenții de urgență, ceea ce transformă o investiție strategică într-un obiectiv neutilizabil.
Șeful ministerului a atacat dur vechea administrație, susținând că a fost luată o decizie politică de a îngheța angajările esențiale. Ștefan-Ovidiu Popa a descris situația ca fiind o vulnerabilitate critică, comparând lipsa de pregătire administrativă cu o bombă identificată la preluarea mandatului. Conform ministrului, predecesorii săi s-au concentrat pe detalii minore, în loc să se asigure că tunelul de aproximativ 1,35 kilometri poate fi operaționalizat în siguranță.
Lipsa unei echipe tehnice capabile să gestioneze riscurile, precum incendiile sau avariile în interiorul galeriilor, face imposibilă deschiderea circulației. Normele de siguranță interzic accesul autoturismelor fără supraveghere specializată, iar actuala conducere a început negocieri cu managementul CNAIR pentru a organiza concursuri publice de recrutare. Totuși, calendarul pentru angajarea noilor funcționari rămâne incert, ceea ce pune sub semnul întrebării momentul în care șoseaua va deveni funcțională.
Ștefan-Ovidiu Popa a subliniat că nicio persoană nu își poate asuma riscul semnării recepției finale în condițiile actuale de personal. Ministrul a confirmat că, deși termenul contractual este februarie 2027, lucrările sunt deja gata, dar decalajul administrativ va impune o amânare. „Fără oameni specializați, nimeni nu își poate asuma riscul deschiderii. Vorbim despre o întârziere. Nu putem estima cât va fi aceasta, dar cu siguranță va exista o întârziere”, a declarat oficialul.
Paradoxul de pe Autostrada Sibiu-Pitești evidențiază modul în care rapiditatea constructorilor este anulată de birocrația și lentoarea procedurilor de angajare din sistemul public. Deși infrastructura subterană este practicabilă din punct de vedere tehnic, lipsa resurselor umane de la CNAIR blochează utilizarea secțiunii. Această situație de blocaj instituțional transformă o lucrare de inginerie rutieră de mare importanță într-un proiect care așteaptă complet rezolvarea unor probleme de personal.
Infrastructura rutieră din România, gestionată în principal de CNAIR, se confruntă frecvent cu provocări legate de implementarea proiectelor de mare viteză. Deși investițiile în autostrăzi sunt masive, capacitatea administrativă de a gestiona și întreține aceste lucrări rămâne un punct critic. Această problemă de management și de resurse umane afectează direct fluiditatea traficului pe coridoarele de transport strategice ale țării.