O reorganizare administrativ-teritorială majoră ar putea schimba radical structura primăriilor din România prin comasarea a sute de comune. Procesul vizează în prima etapă 429 de localități care au o populație de maximum 1.500 de locuitori. Din acest număr, 227 de comune sunt conduse de primari PSD, în timp ce 156 de administrații sunt sub conducerea unor edili PNL, ceea ce transformă reforma într-un subiect cu mize politice extrem de ridicate.
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, care coordonează grupul de lucru pentru reformă, susține că proiectul va include un document național de reorganizare, primul de acest fel de la anul 1968 încoace. Analiza propusă de acesta va utiliza un algoritm de punctare bazat pe șase criterii, precum populația, veniturile primăriilor, serviciile publice și accesul la infrastructură. Dragoș Benea a declarat că partidele sunt pregătite să asume costurile electorale ale acestui proces de reorganizare.
Problema fragmentării administrative este accentuată de faptul că peste 450 de unități teritoriale au sub 1.500 de locuitori, iar alte 1.100 au cel mult 3.000 de locuitori. Dragoș Benea a subliniat că și orașele sunt afectate, menționând că 55% dintre acestea nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori. Această situație generează cheltuieli de funcționare pe care europarlamentarul le consideră nesustenabile pentru structurile administrative urbane actuale.
Pentru implementare, PSD intenționează să propună înființarea unor comitete județene de reorganizare sub coordonarea prefectului. Aceste comitete vor include reprezentanți de la Consiliul Județean, Oficiul de Cadastru, Direcția Județeană de Statistică, Inspectoratul Școlar, Poliție și Direcția Agricolă. Grupul de lucru utilizează inclusiv instrumente de inteligență artificială pentru a corela volumele mari de date din baze publice, cu scopul de a identifica localitățile care se pot susține singure.
Ministerul Dezvoltării, prin Alexandru Stoica, a stabilit un calendar în două etape pentru acest proces. Prima etapă, bazată pe comasarea voluntară prin referendum, are ca termen limită 1 martie 2027. A doua etapă ar urma să implice comasarea prin asumarea răspunderii Guvernului pentru localitățile care nu aleg calea voluntară, urmând ca aplicarea efectivă a reformei să aibă loc în anul 2028, în contextul alegerilor locale.
Această tentativă de reformă administrativă vine într-un moment în care România trebuie să se pregătească pentru noul cadru financiar european 2028-2034. Administrațiile locale vor avea nevoie de o capacitate sporită de a atrage fonduri, deoarece resursele de coeziune europene ar putea fi mai reduse în viitorul exercițiu financiar față de perioadele anterioare, impunând o eficiență mai mare a structurilor de guvernare locală.