Un nou scenariu de reorganizare administrativ-teritorială, discutat în cadrul PSD, propune reducerea numărului de județe din România de la 41 la doar 15 unități. Propunerea vizează alinierea structurii administrative la modelul celor 15 curți de apel din sistemul judiciar. Această mișcare ar putea implica comasarea unor județe actuale și ar putea schimba statutul unor localități, transformând orașe în comune, fenomen care a ridicat deja semnale de alarmă în rândul autorităților locale.
Vladimir Petruț, primarul orașului Cavnic, a criticat dur acest plan, avertizând că o astfel de decizie ar putea provoca o revoltă în anumite zone. El susține că discuțiile actuale din spațiul public sunt fie neclare, fie ireale, deoarece nu se bazează pe criterii și date solide. Primarul a subliniat că o reorganizare făcută „pe repede-înainte” fără o analiză riguroasă a infrastructurii existente reprezintă o greșeală administrativă majoră care va afecta populația.
Un aspect critic ridicat de Vladimir Petruț este riscul pierderii fondurilor europene din cauza schimbării statutului localităților. El explică faptul că, în Bruxelles, se dorește alocarea unor sume mai mari către zonele urbane, deoarece acestea sunt populate, în timp ce mediul rural se depopulează. Dacă prin această reformă România ar ajunge într-o configurație de 95% rural și 5% urban, fondurile europene ar putea trece pe lângă cetățeni, lăsând oamenii fără investiții și fără venituri.
În ceea ce privește identitatea regională, primarul a declarat că Maramureșul nu poate fi desființat, invocând istoricul țării. El a menționat că, deși o comasare cu Satu Mare ar putea fi discutabilă datorită unor elemente comune, o asociere cu Cluj-Napoca este imposibilă. Vladimir Petruț a afirmat că Maramureșul a existat încă din 1918 și că nicio autoritate nu ar trebui să ignore acest context istoric, amenințând cu o revoltă locală în cazul unei decizii similare.
Planul de reformă este coordonat de Dragoș Benea, vicepreședinte PSD, care a menționat că noua structură ar urma modelul instanțelor de apel. În prezent, anumite curți de apel acoperă deja mai multe județe, cum este cazul Curții de Apel Craiova, care are competență asupra Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt. Această structură juridică ar servi drept bază pentru noua hartă administrativă a țării, însă implementarea ei rămâne subiectul unor intense controverse politice și sociale.
Sistemul de organizare judiciară actual prevede sedii ale curților de apel în orașe precum Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara. Aceste instanțe sunt deja arondate unor circumscripții care includ mai multe județe, oferind un precedent pentru modul în care ar putea fi structurată noua administrație teritorială a României.