O serie de simulări privind reforma administrației publice indică faptul că reorganizarea structurilor locale și județene ar putea genera economii de zeci de milioane de lei anual. Proiectele vizează comasarea celor 429 de comune cu populație sub 1.500 de locuitori, înființarea a 15 centre administrative în locul actualelor județe sau transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative. Aceste scenarii ar putea reduce semnificativ cheltuielile cu funcționarii publici și cu întreținerea clădirilor administrative.
Primul scenariu se concentrează pe cele 429 de comune mici identificate de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica. Pe baza unei medii de 9,78 funcții publice per primărie, se estimează că în aceste localități există aproximativ 4.195 de posturi. O reducere de 5% a acestor funcții ar aduce o economie de circa 11,1 milioane de lei, în timp ce o tăiere de 20% ar genera economii de aproximativ 44,5 milioane de lei pe an, luând în calcul costul minim al unui post.
O altă variantă de reorganizare propune trecerea de la cele 41 de județe actuale la doar 15 centre administrative. Analiza bazată pe datele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru 2024 arată că în consiliile județene sunt ocupate 5.391 de funcții publice. În acest caz, eliminarea a 10% din posturi ar însemna o economie de 28,6 milioane de lei, iar o reducere de 20% ar putea salva statul de 57,2 milioane de lei anual.
Scenariul de reorganizare mai amplă vizează transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative cu personalitate juridică și atribuții proprii. Această propunere, menționată în programul de guvernare, ar implica o redistribuire a personalului între nivelurile local, județean și regional. Dacă s-ar reduce cu 20% numărul de funcții din aparatele județene în acest context, economia ar fi de 57,2 milioane de lei, iar o reducere de 30% ar depăși pragul de 85,8 milioane de lei.
Pe lângă salariile funcționarilor, reforma ar putea diminua costurile cu utilitățile și întreținerea sediilor, precum încălzirea, energia electrică sau curățenia. Totuși, nu există o bază de date centralizată care să permită un calcul exact al acestor economii pentru toate cele 429 de comune. În prezent, unele sedii ar putea fi închise, în timp ce altele ar putea rămâne active doar ca puncte de lucru pentru cetățeni, menținând astfel serviciile esențiale.
Presiunea cheltuielilor de personal asupra bugetelor locale rămâne o problemă majoră pentru administrația publică din România. Un audit al Curții de Conturi a evidențiat că, în 2023, doar 31% dintre comunele analizate puteau acoperi salariile din veniturile proprii, o scădere față de 52% în 2022. De asemenea, s-au identificat 87 de comune unde cheltuielile cu personalul depășeau chiar jumătate din totalul bugetului local, subliniind necesitatea unei reforme structurale.