Discuțiile privind reorganizarea administrativ-teritorială din România indică faptul că simpla fuziune a unităților administrative până la un prag de 3.000 de locuitori nu va rezolva problemele structurale. Gabriel Biriș a susținut că este necesară integrarea orașelor în zone metropolitane pentru a crea poli de dezvoltare reali. Această viziune pune sub semnul întrebării eficiența măsurilor care vizează doar reducerea numărului de unități administrative fără o planificare integrată a teritoriului.
Consultantul fiscal Gabriel Biriș a criticat lipsa unei planificări integrate, folosind exemplul Bucureștiului pentru a ilustra consecințele negative. Acesta a afirmat că Bucureștiul ar trebui să includă tot Ilfovul, menționând că orașele sunt sugrumate de comunele și orașele suburbane. Lipsa de control a dus la apariția unor cartiere dormitor la marginea capitalei, ceea ce cauzează blocaje masive de trafic la intrarea și ieșirea din oraș în fiecare zi.
Pe partea politică, Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială, a propus comasarea orașelor mici sau reclasificarea acestora în comune. Datele arată că peste 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, deși păstrează structuri administrative urbane descrise de Benea drept „bugetofage”. În prezent, peste 450 de unități au sub 1.500 de locuitori, iar alte 1.100 au sub 3.000.
Propunerile grupului de lucru ar urma să fie finalizate până în martie, bazându-se pe datele populației rezidente din 2025 furnizate de Institutul Național de Statistică. Dragoș Benea a subliniat că reforma trebuie realizată înainte de anul electoral 2028 și înainte de startul competiției pe fonduri europene. Obiectivul este ca unitățile administrativ-teritoriale să fie pregătite pentru cadrul financiar multianual, depășind limitele propunerilor actuale de la Ministerul Dezvoltării.
În ceea ce privește impactul asupra cetățenilor, Dragoș Benea a oferit asigurări că satele nu își vor schimba denumirile, deși comuna poate face acest lucru. Pentru a minimiza disconfortul, se ia în calcul o perioadă de tranziție în care schimbarea documentelor de identitate va fi gratuită. Cheltuielile pentru noile buletine vor fi suportate de stat, astfel încât cetățenii să nu poarte povara financiară a acestei reorganizări administrative.
În România, sistemul de administrare locală este influențat de numărul mare de unități cu populație redusă, ceea ce pune presiune pe bugetele publice. Conform datelor oficiale, o parte semnificativă din numărul total de unități administrativ-teritoriale de pe teritoriul țării se confruntă cu scăderea demografică, fapt care alimentează necesitatea unei reforme de structură pentru a asigura capacitatea de gestionare a proiectelor de dezvoltare locală.