Primarul localității Corbeanca, Ștefan Apăteanu, a publicat o propunere controversată privind reorganizarea administrativă a regiunii din jurul capitalei. Edilul sugerează desființarea județului Ilfov și transformarea zonei într-o singură entitate metropolitană care să cuprindă atât Bucureștiul, cât și Ilfovul. Această viziune vine într-un moment în care discuțiile despre reforma teritorială sunt pe agenda politică, însă Ștefan Apăteanu consideră că soluțiile actuale sunt insuficiente.
Ștefan Apăteanu critică fragmentarea actuală a deciziilor, menționând că în prezent există 46 de consilii locale, Consiliul General și Consiliul Județean care adoptă hotărâri fără un scop comun. El subliniază că această structură duce la probleme majore de infrastructură, unde drumurile se opresc la limita localității, transportul se negociază de la caz la caz, iar urbanismul este gestionat individual de fiecare primărie. Conform edilului, mult prea mult timp se pierde în dispute politice care nu aduc dezvoltare.
Pentru a rezolva aceste probleme, Ștefan Apăteanu propune adoptarea unui model similar cu cel francez, unde fiecare localitate își păstrează primarul cu rol executiv, dar deciziile strategice se iau la nivel metropolitan. Într-un astfel de sistem, un singur for deliberativ ar stabili reguli unitare pentru întreg teritoriul în domenii esențiale precum transportul, apă-canal, drumurile și urbanismul. El menționează că acest model nu ar însemna dispariția identității localităților precum Corbeanca, Otopeni sau Balotești.
O altă componentă a propunerii sale vizează modul de alegere a autorităților locale, recomandând revenirea la alegerea primarilor în două tururi de vot. Ștefan Apăteanu argumentează că, dacă un primar nu va mai avea un consiliu local propriu, legitimitatea sa trebuie să fie directă și puternică, provenind de la majoritatea comunității. El consideră că un edil ales cu un suport majoritar va putea reprezenta mai bine interesele locale în fața consiliului metropolitan propus.
Edilul respinge ideea de simplă comasare a unor localități, precum propunerea de unire a Otopeniului cu Tunari, Corbeanca și Balotești pentru a crea un pol economic de 70.000 de locuitori. El susține că o simplă fuziune de unități administrativ-teritoriale ar crea doar un UAT mai mare cu aceleași dispute politice, doar că mutate într-o altă sală. Problema fundamentală, conform lui Ștefan Apăteanu, nu este mărimea localităților, ci modul în care sunt luate deciziile.
În România, sistemul de administrare locală este structurat pe unități administrativ-teritoriale (UAT) care depind de consilii locale și de consiliile județene. Această ierarhie administrativă este responsabilă pentru gestionarea resurselor locale, dar și pentru coordonarea proiectelor de infrastructură regională, un proces care necesită adesea colaborarea între diferite niveluri de guvernare pentru a asigura continuitatea serviciilor publice.