Sari la conținut
Ultima oră Reforma administrativă și a companiilor de stat: Marian Neacșu anunță termene pentru reorganizare
Cuvântul Liber
Administrație

Primarul din Băile Govora cere protecția stațiunilor balneare în reforma administrativ-teritorială

Mihai Mateescu solicită ca evaluarea orașelor pentru comasare să nu se bazeze doar pe numărul locuitorilor, ci și pe importanța economică și turistică.

3 min citire
Primarul din Băile Govora cere protecția stațiunilor balneare în reforma administrativ-teritorială
Foto: Digi24

Primarul orașului Băile Govora, Mihai Mateescu, a solicitat autorităților ca viitoarea reformă administrativ-teritorială să includă criterii diferențiate pentru orașele cu statut de stațiune balneară și turistică de interes național. Edilul susține că o evaluare bazată strict pe demografie ar putea penaliza localități cu populație redusă, dar care dețin o importanță strategică pentru țară. Această propunere vine în contextul discuțiilor despre posibila comasarea localităților și reclasificarea orașelor mici.

Mihai Mateescu a transmis un memoriu către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), dar și către Asociația Orașelor din România (AOR) și Asociația Națională a Stațiunilor Balneare și Balneoclimatice din România (ANSBBR). În documentul trimis, primarul subliniază că reforma trebuie să fie realizată cu responsabilitate și să ia în calcul nu doar numărul de rezidenți, ci și valoarea patrimonială, medicală și turistică. El argumentează că o localitate cu funcție rezidențială nu poate fi tratată la fel ca o stațiune balneară.

Pentru Băile Govora, primarul precizează că statutul urban nu este derivat din numărul de locuitori, care este de aproximativ 2.500, ci din rolul său de stațiune. El menționează că localitatea are peste 140 de ani de tradiție balneară și o identitate construită în jurul tratamentului și turismului. Conform lui Mihai Mateescu, orașul deservește nu doar rezidenții permanenți, ci și turiștii și pacienții care utilizează infrastructura de sănătate a stațiunii.

Riscul principal identificat de edil este blocarea dezvoltării acestor zone prin pierderea autonomiei administrative sau a statutului de oraș. Mihai Mateescu avertizează că aceste localități au responsabilități care depășesc granițele lor administrative, având un patrimoniu istoric și de peisaj valoros. El insistă pe necesitatea unor criterii obiective care să protejeze infrastructura de tratament și activitatea turistică, elemente esențiale pentru funcționarea acestor centre de interes național.

Situația este critică în județul Vâlcea, unde nicio localitate urbană nu a atins pragul de 10.000 de locuitori conform Recensământului din 2021. Cele mai mici localități din județ sunt Băile Olănești, cu 3.750 de locuitori, Ocnele Mari, cu 3.134, și Băile Govora, care are 2.158 de locuitori. Chiar și cea mai mare localitate urbană din județ, Băbeni, are doar 7.570 de locuitori, ceea ce pune sub semnul întrebării aplicabilitatea unor criterii demografice stricte.

Reforma administrativ-teritorială vizează adesea consolidarea unităților de administrație locală pentru a reduce cheltuielile publice și a eficientiza serviciile. În România, procesul de reorganizare a unităților de prim cấp implică adesea fuziuni între localități care nu îndeplinesc anumite praguri de populație sau de resurse financiare, generând de multe ori controverse privind pierderea identității locale și a autonomiei de decizie a comunităților mici.

Surse

Sursa: Digi24

Tot în Administrație