Consiliul General al Capitalei urmează să dezbată, în cursul săptămânii viitoare, două proiecte de hotărâre care vizează aprobarea unor împrumuturi de o valoare totală de aproximativ 364 de milioane de euro. Aceste fonduri sunt destinate achitării restanțelor pentru energia termică subvenționată furnizată locuitorilor din București, dar și finanțării unor proiecte majore de infrastructură publică. Decizia vine într-un moment în care necesarul de resurse financiare depășește capacitatea bugetului local al municipalității.
Primul proiect de hotărâre propune contractarea de la Ministerul Finanțelor a unui împrumut din venituri din privatizare, în valoare de maximum 75 de milioane de lei. Acest credit are o maturitate de 10 ani, prevăzând o perioadă de grație de 12 luni. Scopul acestui împrumut este plata facturilor restante necesare pentru prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică. Raportul de specialitate invocă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2026 privind sprijinul pentru asigurarea energiei termice în sezonul rece.
Datoria municipalității către Termoenergetica, reprezentând compensații pentru diferența de preț la energia termică, a ajuns la 230,8 milioane de lei. La această sumă se adaugă o compensație estimată pentru luna octombrie, în valoare de 89,3 milioane lei, ceea ce ridică totalul de plată la 320,18 milioane lei. Această presiune financiară necesită mobilizarea unor resurse externe pentru a asigura continuitatea serviciului de termoficare în orașul București.
Al doilea proiect propune contractarea unei finanțări rambursabile interne sau externe de până la 350 de milioane de euro, cu o maturitate de până la 20 de ani. Procedura vizează garantarea finanțării de către Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor (MIGA), parte a Grupului Băncii Mondiale. Municipiul București va organiza un proces competitiv de tip cerere de oferte pentru selectarea creditorilor care îndeplinesc cerințele de eligibilitate impuse de MIGA.
Fondurile vor fi direcționate către modernizarea sistemului de transport cu tramvaiul, extinderea rețelei pe Prelungirea Ghencea și achiziția de troleibuze. De asemenea, banii vor fi folosiți pentru infrastructura de apă și canalizare, modernizarea sistemelor de energie termică și implementarea sistemului SCADA de automatizare. În paralel, se propune modificarea unei hotărâri din 2025 pentru a include pasajul rutier denivelat superior Basarab și modernizarea unor magistrale de termoficare de 12,9 kilometri.
Gestionarea datoriilor publice și a serviciilor de utilități reprezintă o provocare constantă pentru administrația locală, în condițiile în care costurile de funcționare cresc. În contextul economic actual, municipalitățile sunt nevoite să apeleze la instrumente de finanțare externe pentru a acoperi deficitul dintre veniturile colectate și costurile reale ale infrastructurii de bază, precum transportul sau energia termică.