Prefectul județului Bihor, Emilian Pavel, a aprobat un nou regulament de acreditare care introduce obligații editoriale directe pentru jurnaliști. Documentul, emis prin Ordinul prefectului nr. 320 din 10 noiembrie 2026, impune solicitanților să verifice informațiile înainte de publicare și să facă o distincție clară între fapte și opinii. Această decizie a generat o reacție dură din partea presei locale, care consideră măsurile intruzive în activitatea de redacție.
Conform prevederilor din Articolul 15, jurnaliștii trebuie să asigure acuratețea declarațiilor oficialilor și să corecteze erorile factuale semnificative. Regulamentul solicită, de asemenea, ca în cazul materialelor care conțin acuzații ce pot afecta reputația unei persoane sau a unei instituții, să se solicite un punct de vedere „în măsura posibilului și în funcție de natura subiectului”. Această procedură este integrată în formularul de acreditare, pe care solicitanții îl semnează ca angajament oficial.
Deși articolele 5 și 12 din regulament stipulează că acreditarea nu poate fi folosită ca instrument de control editorial sau de aprobare prealabilă, jurnaliștii sunt obligați să își asume profesionalismul prin semnătură. Articolul 16 prevede că încălcarea obligațiilor asumate poate duce la refuzul sau retragerea acreditării, însă numai dacă faptele comise împiedică desfășurarea normală a activității Prefecturii. Retragerea trebuie să fie o măsură proporțională, motivată în scris și fundamentată pe dovezi clare.
Presa locală a reacționat prin inițierea unui memoriu, susținut de publicația BIHOREANUL, prin care se cere eliminarea clauzelor ce vizează activitatea editorială. Jurnaliștii solicită modificarea formularului de cerere și clarificarea motivelor de retragere a acreditării, cerând totodată garanții că redacțiile pot desemna liber reprezentanții și că informațiile publice vor fi transmise egal tuturor, inclusiv prin grupuri de mesagerie. Prefectura Bihor a anunțat că va analiza situația împreună cu echipa de juriști și cu secretarul general.
Această controversă apare într-un context în care legislația actuală, precum Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, impune autorităților să acorde acreditarea fără discriminare. Normele de aplicare, precum HG nr. 123/2002, subliniază faptul că activitatea mass-media rămâne strict în afara domeniului de reglementare al autorităților publice, interzice sancționarea jurnaliștilor pentru opiniile exprimate și limitează retragerea acreditării doar la situațiile care blochează activitatea instituției.
În cadrul administrației publice din România, procesul de acreditare a presei este guvernat de principii de transparență și acces la informație. Autoritățile locale au obligația de a facilita activitatea jurnaliștilor pentru a asigura dreptul cetățenilor de a fi informați. Orice tentativă de a impune criterii de conținut editorial prin mecanisme administrative este adesea supusă analizelor juridice pentru a verifica conformitatea cu libertatea presei și legislația privind accesul la informație.