Raportul Camerei de Conturi Prahova a scos la iveală o serie de anomalii majore privind evaluarea patrimoniului public și privat din județ. În documentul auditorilor, clădiri, drumuri și zeci de hectare de teren apar în evidențele contabile la valori simbolice, de un leu sau de câțiva bani. Această situație reflectă o lipsă de actualizare a valorilor de inventar, lăsând bunurile comunității complet deconectate de realitatea pieței imobiliare actuale.
În orașul Urlați, situația este extrem de neobișnuită, fiind semnalată clădirea „Creșa Urlați”, situată pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 2. Această instituție funcțională, care ocupă o suprafață construită de 250 de metri pătrați și beneficiază de o curte de 1.700 de metri pătrați, este înregistrată în actele primăriei cu o valoare de doar 1,21 lei. Tot în Urlați, parcările publice pe o suprafață de 604 metri pătrați sunt evaluate la suma de 5 lei, iar aproape 100 de hectare de teren apar la valoarea de 87,47 lei.
Primarul Marian Măchițescu, care administrează orașul de peste 20 de ani, a declarat că procesul de reevaluare a tuturor activelor este deja în curs de desfășurare. El a justificat valorile minime invocând practicile din trecut, menționând că astfel se proceda pe timpul lui Ceaușescu. Conform edilului, clădirile au fost evaluate la un leu sau doi lei în trecut, iar după amortizare au rămas doar aceste valori simbolice în registrele contabile.
Problema este prezentă și în comuna Filipeștii de Pădure, unde întreaga rețea de drumuri comunale, pe o suprafață de 291.860 de metri pătrați, este înregistrată cu o valoare de un leu. În aceeași localitate, terenurile de 19.202 metri pătrați sunt evaluate la 3.488,24 lei, iar construcțiile de 3.005,2 metri pătrați la suma de 4.426,34 lei. Aceste erori contabile afectează capacitatea de a stabili chirii corecte sau de a recupera prejudicii în cazul unor calamități.
Erorile de evidență sunt generalizate în județ, inspectorii Camerei de Conturi identificând deficiențe la toate cele 17 primării și instituții verificate. Totalul erorilor contabile depășește 5,6 miliarde de lei, evidențiind o gestionare defectuoasă a inventarului. La Ploiești, de exemplu, Primăria deținea 242 de clădiri și terenuri în valoare de peste jumătate de miliard de lei care nu figurau în contabilitatea oficială, ci doar pe liste interne.
Conform legislației în vigoare, administrațiile locale au obligația de a apela la evaluatori autorizați cel puțin o dată la trei ani pentru actualizarea valorilor. Totuși, în multe cazuri, inventarierea anuală a fost tratată doar ca o procedură de rutină, fără verificări fizice pe teren. Această abordare mecanică a datelor vechi împiedică accesul la fonduri europene și limitează capacitatea de contractare a creditelor bancare pentru dezvoltarea locală.