Directorul Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, este vizat de o investigație care relevă discrepanțe majore între averea declarată și realitatea proprietăților sale. Conform datelor, generalul a menționat aceleași suprafețe pentru casă și teren timp de 15 ani, în condițiile în care proprietatea familiei s-a extins de peste patru ori. Această situație ridică semne de întrebare privind respectarea legislației privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
Suprafața terenului pe care locuiește Lucian Pahonțu a crescut de la 200 de metri pătrați, cifra înscrisă în declarațiile de avere, la 875 de metri pătrați în prezent. Totodată, vila a fost extinsă prin lucrări autorizate în 2023, dublându-și suprafața de la 179 la 397 de metri pătrați. În curtea proprietății au fost identificate și alte construcții, precum o bucătărie de vară de 110 metri pătrați, o magazie și o piscină care nu figurează în actele depuse la Primărie.
Investigația scoate în evidență și o serie de transferuri de bunuri între părinți și fiu care nu au fost consemnate corespunzător. Lucian Pahonțu și soția sa, Mihaela Elena Pahonțu, au primit prin donație terenuri, pe care apoi le-au transferat către fiul lor, inclusiv un apartament nou. Deși legea impune raportarea bunurilor înstrăinate în ultimele 12 luni, aceste mișcări de proprietate nu apar în declarațiile de avere depuse de general.
Un aspect controversat vizează achiziția unui teren de 411 metri pătrați de către fiul generalului, care a fost ulterior donat părinților. Această donație a avut loc la doar o lună după ce Lucian Pahonțu a depus declarația de avere, motiv pentru care terenul nu apare în actul din 2022. În plus, generalul a refuzat să ofere explicații punctuale privind lipsa autorizației pentru piscină sau motivul pentru care nu a declarat niciun cont bancar timp de 15 ani.
Lucian Pahonțu a transmis, prin intermediul purtătorului de cuvânt al SPP, că a depus anual declarațiile de avere și de interese în termenul legal. Acesta susține că datele înscrise reflectă în mod fidel situația juridică a bunurilor deținute la data completării documentelor. Totodată, investigația menționează că unele declarații de avere din anii 2006 și 2007 nu mai sunt disponibile public pe site-urile instituțiilor, după o decizie a Curții Constituționale din 2025.
În cadrul sistemului de monitorizare a integrității, Agenția Națională de Integritate (ANI) are atribuția de a verifica declarațiile de avere pentru a identifica eventualele neconcordanțe. Depunerea unei declarații care nu reflectă adevărul poate fi încadrată la infracțiunea de fals în declarații. În prezent, ANI a menționat că, în cazul existenței unor sesizări sau verificări privind averea directorului SPP, informațiile respective nu sunt publice.