Ilie Bolojan a reacționat în urma scandalului legat de utilizarea mașinii Serviciului de Protecție și Pază pentru transportul invitaților la nunta fiicei sale, desfășurată la Oradea sâmbătă, 14 noiembrie. Liderul PNL a susținut, marți, 17 noiembrie, în studioul Digi24, că există o prevedere legală care îi obligă pe foștii prim-miniștri să beneficieze de protecție din partea agenților SPP. Această afirmație vine după ce s-a aflat că mașina oficială a fost folosită pentru evenimentul familial.
În cadrul explicațiilor sale, Ilie Bolojan a susținut că, în cazul în care un fost demnitar refuză protecția, acesta trebuie să depună o declarație în scris. El a declarat că a respectat toate prevederile legale și că nu s-a produs nicio ilegalitate în modul de utilizare a mașinii SPP. Fostul șef al Guvernului a argumentat că paza este o chestiune de proprie răspundere, asigurând protecție 24 de ore din 24, indiferent de scopul deplasării sau de persoanele din mașină.
Totuși, analiza Legii nr. 191/1998 contrazice afirmațiile făcute de Ilie Bolojan. Conform articolului 14, alineatul 2, persoanele care beneficiază de protecție și obiectivele protejate de către SPP sunt stabilite exclusiv prin hotărâri date de membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Mai mult, alineatul 4 din aceeași lege precizează că Serviciul de Protecție și Pază poate asigura protecție altor demnitari sau foști demnitari la cererea acestora, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Există un precedent clar care demonstrează că paza nu este obligatorie pentru toți foștii lideri ai Executivului. Viorica Dăncilă, care a condus Guvernul între ianuarie 2018 și noiembrie 2019, a refuzat complet protecția SPP timp de aproape un an. La doar două zile după ce a primit votul de încredere pentru Guvernul său, pe 31 ianuarie 2018, ea a anunțat că a transmis instrucțiuni către SPP prin care refuză să beneficieze de protecție, subliniind că aceasta este decizia sa personală.
Viorica Dăncilă a revenit cu un agent al Serviciului de Protecție și Pază la ședința de Guvern abia pe 9 ianuarie 2019. Această schimbare de atitudine confirmă faptul că demnitarii pot alege să nu utilizeze serviciile de protecție, spre deosebire de ceea ce a susținut Ilie Bolojan. Precedentul arată că decizia de a beneficia sau nu de paza oficială aparține demnitariului, nu este o impunere legală strictă pentru toți foștii prim-miniștri.
Utilizarea resurselor statului pentru scopuri private rămâne un subiect de dezbatere intensă în administrația publică. În România, reglementările privind serviciile de protecție sunt supuse deciziilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, însă alegerea individuală a demnitariilor de a refuza aceste servicii este permisă de lege. Această distincție între protecția stabilită prin hotărâre și cea solicitată la cerere este esențială pentru înțelegerea cadrului legal actual.