Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România și primar al comunei Vulcana Băi, a criticat dur propunerile privind reforma administrativ-teritorială. Acesta a declarat că orice proces de unire a localităților trebuie să fie bazat pe voința cetățenilor, nu pe decizii impuse de la București. Emil Drăghici a respins categoric conceptul de comasare obligatorie, numind astfel scenarii drept „șarlatanie” și criticând lipsa de coerență în comunicarea liderilor politici.
Liderul primarilor de comune a subliniat că propunerile privind trecerea de la localități de 3.000 la 5.000 de locuitori sunt utilizate pentru a sabota demersurile inițiate anterior. Emil Drăghici a acuzat că anumite figuri politice, precum Dragoș Benea, introduc scenarii care pot înmormânta o reformă începută de ministrul Stoica. Conform acestuia, dacă un partid propune ceva în programul de guvernare, iar ulterior altcineva vine cu idei contradictorii, coerența politică este complet compromisă.
În ceea ce privește viabilitatea financiară, Emil Drăghici a respins argumentul că micile localități nu se pot susține singure. El a declarat că afirmația conform căreia anumite unități administrativ-teritoriale nu au resurse este o „minciune sfruntată”. Primarul a explicat că sistemul bugetar este conceput astfel încât localitățile să funcționeze prin sume de echilibrare de la bugetul de stat, menționând că niciun județ din România nu este autosuficient.
Emil Drăghici a insistat că orice reformă trebuie să respecte Constituția României și Carta Europeană a Autonomiei Locale. Acesta susține că nu există nicio bază legală pentru o comasare impusă prin forță sau prin angajarea răspunderii politice. În loc de impunere, președintele Asociației Comunelor din România propune ca deciziile să fie luate prin referendum, oferind astfel cetățenilor puterea de a decide dacă doresc unirea cu alte orașe sau comune.
O altă direcție de reformă susținută de Emil Drăghici vizează reducerea numărului de parlamentari. El a afirmat că, dacă numărul acestora ar fi limitat la 300, economia țării ar fi mult mai puternică. Primarul a criticat modul în care sunt abordate comunitățile mici, comparându-le cu „animăluțe în țarcuri”, și a cerut o reformă făcută „cu cap”, care să nu fie doar o formalitate administrativă, ci o adaptare reală la nevoile cetățenilor.
Reforma administrativ-teritorială este un subiect recorrent în administrația publică din România, fiind tentative de reorganizare care au fost lansate în trecut fără finalizare. Un exemplu recent de schimbare a statutului unei localități a fost orașul Căzănești din Ialomița, care a devenit comună ca urmare a voinței locuitorilor și a deciziei Parlamentului, demonstrând că modificările de statut pot avea loc prin procese democratice.