Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a solicitat implementarea unei reforme administrative radicale și „cât mai dură” pentru România. Edilul susține că actuala structură a țării, stabilită încă din anul 1968, este anacronică și reprezintă un obstacol major în calea dezvoltării economice. Conform declarațiilor sale, sistemul actual împiedică atragerea fondurilor europene și duce la cheltuirea inutilă a banilor publici, lăsând țara în urmă față de standardele europene.
În cadrul unei intervenții la Digi24, Emil Boc a criticat faptul că, după două decenii de aderare la UE, România este condusă încă după legi din epoca Ceaușescu. El a subliniat că nicio altă țară din Europa nu mai folosește un astfel de model de organizare. Fostul premier a vorbit în calitate de președinte executiv al Asociației Municipiilor din România (AMR), subliniind urgența unei schimbări structurale care să nu fie făcută în etape.
Emil Boc a amintit un proiect propus în 2011, în timpul mandatului său de prim-ministru, care viza comprimarea județelor de la 41 la doar 8 mari regiuni, plus Harghita și Covasna. Această variantă ar fi inclus și protejarea identității minorității maghiare, evitând integrarea forțată în structuri mai mari. Deși proiectul a fost considerat mai adaptat nevoilor actuale, acesta nu a putut fi adoptat din cauza lipsei unei majorități parlamentare necesare.
În ceea ce privește localitățile mici, edilul a respins ideea simplă de fuziune a comunelor sărace. El a argumentat că unificarea nu trebuie să fie o simplă îmbinare a sărăciei, ci o integrare a comunelor cu prosperitatea din zonele urbane ale municipiilor reședințe de județ. Pentru a facilita acest proces, a propus ca primarii comunelor alipite să poată deveni viceprimari ai municipiului și acordarea de stimulente financiare pentru localitățile care acceptă unificarea.
Reorganizarea administrativ-teritorială este un subiect de dezbatere constantă în România, însă implementarea ei este adesea blocată de interese politice sau de lipsa de consens. Modelul actual de județe a fost stabilit în 1968, iar orice tentativă de modificare majoră necesită o majoritate parlamentară solidă pentru a trece prin procesul legislativ. Discuțiile despre trecerea la regiuni de dezvoltare vizează optimizarea utilizării resurselor publice și a fondurilor europene.
Emil Boc a menționat că România nu își mai poate permite luxul de a amâna această reformă structurală. El a luat Polonia drept exemplu de succes în procesele de modernizare. În final, edilul a respins orice comparație a reformei propuse cu practicile din perioada stalinistă, considerând absurd faptul că se păstrează un sistem administrativ vechi de zeci de ani.