O instanță a Tribunalului Timiș a amânat, marți, pentru data de 25 noiembrie, pronunțarea verdictului final în procesul în care Dominic Fritz contestă ordinul emis de prefect. Acesta din urmă a dispus încetarea mandatului său de primar al Timișoarei, o decizie bazată pe modificările legislative recente. Fostul edil dorește anularea ordinului și solicită ca instanța să aplice întreaga lege a integrității, nu doar fragmentele utilizate de autorități.
Dominic Fritz solicită instanței să valorifice un amendament specific prin care fapta constatată de autorități ar fi dezincriminată. Avocații susțin că, deși prefectul a aplicat o prevedere care agravează regimul sancționator, aceeași lege conține și o clauză care exclude emiterea unui act administrativ cu caracter normativ din categoria conflictului de interese. Deoarece Înalta Curte a încadrat Planul Urbanistic ca act normativ, apărarea susține că fapta nu mai constituie infracțiune.
În cadrul contestației formulate pe 19 octombrie, echipa juridică a lui Dominic Fritz a solicitat, în subsidiar, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceștia invocă necesitatea unei întrebări preliminare, argumentând că fapta sa vizează aplicarea dreptului european. Avocații subliniază că Dominic Fritz, fiind cetățean german, trebuie să beneficieze de protecția dreptului comunitar împotriva aplicării retroactive a unei legislații naționale care îi este nefavorabilă.
Conflictul juridic are la bază un eveniment din 2 noiembrie 2020, când, în a doua zi a primului mandat, Dominic Fritz a avizat un Plan Urbanistic aprobat anterior de Nicolae Robu. Proiectul fusese elaborat de un arhitect care îi oferise împrumut de bani în campania electorală. Agenția Națională de Integritate a stabilit ulterior conflictul de interese, decizie confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 18 iunie 2026.
Ordinul de decădere din funcție a fost emis pe 2 octombrie, după ce amendamentele, inclusiv așa-numitul „amendament Fritz”, au fost validate de Curtea Constituțională. Parlamentul a introdus o prevedere prin care aleșilor locali aflați sub interdicție li se încetinește mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Curtea Constituțională a respins obiecțiile privind retroactivitate, considerând că sancțiunile au o componentă de protecție a funcției publice.
Modificările aduse legislației privind integritatea au reprezentat un jalon important în contextul PNRR și au fost o condiție pentru aderarea la Uniunea Europeană. Aceste schimbări legislative vizează transparența și combaterea corupției în administrația publică, fiind supuse controlului strict al instituțiilor europene și al Curții Constituționale pentru a asigura respectarea standardelor de stat de drept.