Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, este implicat într-o serie de neconcordanțe privind patrimoniul său declarat. Deși în ultimele 15 ani a susținut că deține o casă de 186 mp și un teren de 200 mp, realitatea documentelor arată o evoluție mult mai complexă. Proprietatea pe care locuiește s-a extins de peste patru ori, ajungând la o suprafață totală de 875 mp, prin achiziții și donații care nu au fost reflectate corect în declarațiile de avere.
Evoluția proprietății implică transferuri de bunuri între părinți și fiul acestora, care lucrează la Londra. În 2022, fiul a donat părinților un teren de 411 mp, iar în 2023, soții Pahonțu i-au donat fiului un apartament nou și o cotă de teren. Aceste mișcrire au avut loc în intervale dintre depunerea declarațiilor, fără ca transferurile să fie consemnate conform legii integrității, ceea ce face dificilă urmărirea fluxului de proprietate.
Construcțiile de pe terenul familiei ridică, de asemenea, semne de întrebare. În 2023, vila a fost extinsă de la 179 la 397 mp, însă în curte a apărut o „bucătărie de vară” de 110 mp și o piscină care nu beneficia de autorizație de construire. Deși Lucian Pahonțu susține că a reflectat fidel situația juridică a bunurilor, imaginile satelitare confirmă prezența unor structuri care nu apar în actele depuse la primărie.
Pe lângă problemele imobiliare, lipsesc informații esențiale despre economiile familiei. Deși amândoi au avut venituri legale semnificative, declarațiile de avere nu conțin detalii despre conturi sau depozite bancare. Lucian Pahonțu încasează aproape 9.000 de euro lunar, combinând pensia militară cu salariul de la SPP, însă acest flux financiar nu este complet transparent prin intermediul documentelor depuse la Agenția Națională de Integritate.
Situația este agravată de lipsa unor documente oficiale. Declarațiile de avere din 2006 și 2007 ale lui Lucian Pahonțu nu sunt publice, iar ANI a refuzat furnizarea lor, invocând o decizie a CCR din 2025. În același timp, generalul nu a depus niciodată declarația pe proprie răspundere pentru CNSAS, condiție obligatorie pentru a asigura că nu a fost colaborator al Securității, deși ocupă funcția de director de aproape două decenii.
În cadrul sistemului de monitorizare a integrității, Agenția Națională de Integritate (ANI) are rolul de a verifica acuratețea declarațiilor de avere depuse de funcționarii publici. Dacă se constată că un oficial a depus intenționat informații necorespunzătoare adevărului, acest lucru poate constitui infracțiunea de fals în declarații, fapt care poate atrage sancțiuni penale și poate duce la demiterea din funcție.