Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România a reacționat oficial în urma declarațiilor făcute de viceprimarul general Stelian Bujduveanu. Această intervenție vine ca un răspuns la acuzațiile prin care arhitecții sunt implicați direct în disfuncționalitățile sistemului de urbanism. Organizația susține că responsabilitatea pentru problemele din procesele de avizare și autorizare nu poate fi trasă la răspundere unei singure categorii profesionale, subliniind necesitatea unui dialog constructiv între administrație și experți.
Conflictul a izbucnit în cadrul evenimentului „Orașul meu, acasă și la birou”, unde Stelian Bujduveanu a criticat dur modul în care sunt întocmite documentațiile. Viceprimarul a declarat că arhitecții au creat un „prejudiciu colosal” în societate prin realizarea unor documentații de urbanism strâmbe. Conform acestuia, profesioniștii promovează aceste documente în cadrul municipiilor, pentru ca ulterior, în fața beneficiarilor, să sugereze că există o problemă de comunicare sau de relație între primărie și client.
OAR București a subliniat că, deși pot exista situații punctuale de documentații necorespunzătoare, generalizarea acestor erori afectează imaginea întregii profesii. Ordinul consideră că afirmațiile viceprimarului sunt nejustificate și pot crea o percepție eronată asupra diversității practicii profesionale. Reprezentanții arhitecților au menționat că aceștia joacă un rol esențial în dezvoltarea orașului și în protejarea interesului public prin calitatea mediului construit.
În loc de acuzații, Filiala OAR București propune o abordare bazată pe responsabilitate reciprocă și dezvoltarea unor standarde comune de lucru. Organizația a menționat că procesul de urbanism implică colaborarea mai multor părți și că există dificultăți cunoscute, precum interpretările diferite ale legislației sau depășirea termenelor legale. Arhitecții își exprimă dorința de a colabora cu Primăria Municipiului București și cu primăriile de sector pentru a crea ghiduri practice și proceduri administrative clare.
Stelian Bujduveanu a oferit și exemple concrete de erori, menționând cazuri în care arhitecții solicită certificate de urbanism pentru reconfigurare sau remodelare, deși beneficiarul dorește demolarea. Viceprimarul a criticat utilizarea termenului de „modelare” în loc de demolare, afirmând că astfel de erori de procedură duc la respingeri și la conflicte între părți. El a subliniat că scopul este evitarea situațiilor în care beneficiarii sau avocații depun plângeri din cauza unor erori de planificare.
Procesul de urbanism din România este marcat de disfuncționalități semnalate și de către Guvern, care a identificat practici neunitare și restricționarea nejustificată a accesului la depunerea documentațiilor. Aceste probleme afectează predictibilitatea investițiilor și securitatea juridică a beneficiarilor. În acest context, Guvernul pregătește modificări legislative pentru Legea nr. 350/2001, Legea nr. 50/1991 și Legea nr. 51/2006, în scopul accelerării și digitalizării proceselor de avizare.