Primarul orașului Cavnic, Vladimir Petruț, a lansat o amenințare radicală în legătură cu viitoarea reformă administrativ-teritorială din România. Într-o intervenție realizată la Antena 3 CNN, edilul a declarat că județul Maramureș va organiza un referendum pentru independență și se va rupe de țară dacă proiectul de reorganizare va fi implementat. Această poziție extremă vine ca un răspuns la propunerile de modificare a structurii administrative a țării.
Vladimir Petruț a criticat dur proiectul de reformă, susținând că varianta propusă încalcă principiile constituționale ale României. El a explicat faptul că legislația actuală nu permite desființarea unor unități administrative, menționând că o analiză a cheltuielilor arată că doar 9% din bugetul asigurat de statul român este utilizat de primărie. Restul resurselor financiare sunt direcționate către alte instituții, precum școlile sau spitalele.
Edilul a refuzat ideea de a fi obligat să se comaseze cu alte localități care nu dispun de infrastructură de bază. El a subliniat că orașul Cavnic deține deja gaz, canalizare și infrastructură completă, fiind capabil să se autosupțină financiar fără ajutor suplimentar de la Guvern. Vladimir Petruț a criticat abordarea în care autoritățile centrale ar încerca să impună fuziuni între localități sustenabile și comunități care nu au resurse proprii.
În contextul propunerilor PSD, primarul a respins ferm și ideea ca Maramureșul să fie absorbit de către Cluj. El a pus sub semnul întrebării legătura istorică dintre cele două entități și a declarat că, dacă se începe distrugerea Maramureșului, localnicii sunt dispuși să iasă în stradă. Vladimir Petruț a invocat statutul istoric de „țară” al Maramureșului, menționând perioada de la Pintea încoace.
Argumentul său principal se bazează pe identitatea istorică și pe faptul că Maramureșul s-a unit cu țara în 1918. Dacă reforma administrativă va fi impusă, edilul susține că se va reveni la statutul de țară prin referendum. El a întrebat direct de ce se încearcă încălcarea independenței unei regiuni care a fost independentă în trecut, subliniind importanța tradiției și a puterii financiare locale.
Discuțiile privind reforma administrativ-teritorială în România vizează adesea optimizarea cheltuielilor publice și eficientizarea administrației locale. Această temă de dezbatere este adesea asociată cu necesitatea de a crea unități administrative mai mari, capabile să gestioneze resurse complexe, însă implică frecvent tensiuni între autoritățile centrale și specificul istoric sau economic al anumitor județe.