Reforma administrativ-teritorială propusă de autorități ar putea avea consecințe majore asupra structurii de guvernare din București. Dragoș Benea, responsabilul cu coordonarea reformei, a indicat miercuri că procesul de comasare a unităților administrative ar putea duce la dispariția Primăriei Capitalei. Această posibilitate este legată de discuțiile viitoare pe care le va purta cu ministerul Dezvoltării pentru a reconfigura modul în care funcționează administrația locală.
Dragoș Benea a subliniat că, în cazul în care Primăria Bucureștiului ar fi desființată, structura administrativă a orașului s-ar schimba radical. În acest scenariu, la nivel local ar rămâne doar cele șase primării de sector, care ar gestiona restul funcțiilor. Social-democratul a menționat că, deși grupul de lucru nu a început încă analiza specifică pentru București, vor urma dezbateri importante și privind viitorul Consiliului Local.
Analiza pentru comasarea unor unități administrative se va baza pe criterii demografice și de eficiență. Dragoș Benea a explicat faptul că, în orice evaluare de cost-beneficiu, populația și trendul demografic trebuie să reprezinte elemente decisive. El a oferit exemple de posibile fuziuni, menționând că Maramureș cu Satu Mare ar putea deveni un județ mai puternic, capabil să absoarbă fondurile europene, sau că Ialomița cu Călărașul ar putea opta pentru o comasare voluntară.
Proiectul de reformă vizează nu doar orașele, ci și o reconfigurare profundă a întregii structuri județene din România. Vicepreședintele PSD a declarat că reforma nu poate fi considerată completă dacă nu se intervine asupra problemelor legate de județe. Dragoș Benea a susținut că, în calitate de coordonator al grupului de lucru, va aborda direct problema reconfigurării județelor pentru a asigura o schimbare reală a sistemului administrativ actual.
Procesul de reformă administrativă din România este unul complex, vizând optimizarea resurselor și adaptarea unităților teritoriale la realitățile demografice actuale. Această mișcare de reconfigurare a unităților de guvernare locală și centrală are scopul de a crea entități mai puternice din punct de vedere economic. Deciziile finale vor depinde de capacitatea de a gestiona fondurile europene și de eficiența noilor structuri propuse de autorități.
În contextul schimbărilor administrative, discuțiile despre reorganizarea statului apar într-un moment în care alte sectoare de activitate sunt supuse unor presiuni sau modificări. În timp ce administrația locală se pregătește pentru reconfigurări, alte probleme de infrastructură sau de gestionare a forței de muncă rămân în atenția decidenților, influențând dinamica generală a funcționării statului român.