România se află în pragul unui conflict juridic cu instituțiile europene, riscând să fie trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Comisia Europeană a emis un aviz motivat către România, Franța și Spania, după ce aceste state nu au transpus integral în legislația națională o directivă esențială privind piețele financiare. Autoritățile vizate au acum o fereastră de două luni pentru a corecta deficiențele legislative identificate de executivul european.
Procedura împotriva României, înregistrată sub numărul INFR(2025)0359, a fost demarată încă din luna martie, după ce Bucureștiul a primit o scrisoare de punere în întârziere. Aceeași etapă a fost aplicată și Franței și Spaniei, deoarece transpunerea completă a directivei nu a fost notificată oficial. Din acest motiv, Comisia Europeană a decis să treacă la etapa următoare, cea de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către statele membre implicate.
Problema centrală vizează Directiva (UE) 2024/790, care aduce modificări legislației europene privind piețele instrumentelor financiare. Acest act normativ actualizează Directiva 2014/65/UE, cunoscută sub denumirea de MiFID II, pentru a o corela cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014, numit MiFIR. Statele membre aveau obligația de a integra aceste prevederi în legile naționale până la termenul de 29 septembrie 2025, însă România, Franța și Spania nu au comunicat toate măsurile necesare.
Directiva impune, printre altele, stabilirea unor sancțiuni pentru încălcarea regulilor noi introduse prin regulamentul MiFIR, inclusiv cele privind sistemele de raportare centralizată. Aceste sisteme, numite consolidated tapes, vor reuni într-un singur flux informații despre prețuri și volume pentru tranzacțiile cu acțiuni sau obligațiuni. Scopul este ca utilizatorii să poată analiza condițiile piețelor financiare europene aproape în timp real, fără a consulta separat fiecare platformă de tranzacționare.
Executivul european subliniază că punerea în aplicare deplină a legislației este esențială pentru lansarea cu succes a acestor sisteme de raportare. În lipsa transpunerii complete, aplicarea prevederilor europene poate întâmpina dificultăți majore în statele care și-au omis obligațiile. Dacă răspunsurile autorităților române nu vor fi considerate satisfăcătoare în termenul de două luni, Comisia poate decide sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru finalizarea procedurii.
Avizul motivat reprezintă etapa de avertizare care precede trimiterea unui stat membru în instanța europeană. Această procedură nu este automată, decizia de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene urmând să fie luată de Comisia Europeană în funcție de măsurile concrete pe care autoritățile naționale le vor comunica și implementa în perioada limită stabilită.