Tribunalul Timiș a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) o procedură accelerată pentru a clarifica interpretarea dreptului european în cazul suspendării lui Dominic Fritz din funcția de primar al Timișoarei. Magistratul român a trimis patru întrebări esențiale către instanța de la Luxemburg, vizând protecția drepturilor electorale ale cetățenilor UE și stabilitatea mandatului acestora. De asemenea, se cere un răspuns privind posibilitatea ca o lege nouă să ducă la pierderea unui mandat pentru o situație constatată anterior.
Instanța europeană va trebui să analizeze și dacă sancțiunea cu pierderea mandatului este proporțională cu normele europene și în ce măsură funcția de ales este protejată împotriva unor măsuri administrative restrictive. În cazul unui scenariu optimist, CJUE ar putea oferi Tribunalului Timiș un motiv juridic pentru a anula ordinul de suspendare, ceea ce ar putea duce la redevenirea lui Dominic Fritz în funcție. Totuși, instanța de la Luxemburg nu are puterea de a îi reda mandatul direct, ci doar de a influența decizia instanței române.
Procedura solicitată de tribunalul român este una dificilă, având în vedere că, din datele anului 2025, din cele 900 de cereri pentru proceduri urgente depuse la CJUE, doar 88 au fost acceptate. Dacă procedura accelerată nu este admisă, durata medie a trimiterilor preliminare a fost de 17 luni în anul 2025. Această perioadă lungă reprezintă un risc major, deoarece mandatul primarului se poate consuma integral înainte de primirea unui verdict final din partea autorităților europene.
Conflictul juridic a început după ce Curtea Constituțională a decis, la jumătatea lunii august, că este constituțională aplicarea retroactivă a legii ANI în cazul Amendamentului Fritz. Dominic Fritz a fost acuzat de conflict de interese pentru un referat privind un plan urbanistic semnat pe 2 noiembrie 2020, în prima sa zi de primar. Documentația fusese realizată de o firmă unde lucra un consilier local USR, care îi împrumutase primarului 25.000 de lei pentru campania electorală.
Cazul este văzut ca un exemplu de „constitutional hardball”, unde mecanismele legale sunt utilizate pentru a anula un mandat câștigat democratic. Procesul a implicat adoptarea rapidă a unei legi pentru a asigura jalonul PNRR, atașarea unui amendament de către PSD și validarea acestuia de către CCR cu 5 voturi la 3. Deși fiecare pas a fost legal, criticienii susțin că instituțiile au fost folosite pentru a atinge un scop politic, ignorând principiile de reținere instituțională.
În cadrul Uniunii Europene, Articolul 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene reglementează dreptul cetățenilor de a candida în orice stat membru în aceleași condiții ca resortnicii. Această normă este o regulă de egalitate, dar nu garantează neapărat un scut special împotriva legislației naționale. Disputa juridică actuală pune sub semnul întrebării dacă aplicarea unor legi retroactive poate încălca spiritul acestor garanții europene de nediscriminare și cetățenie.