Antonio Costa a prezentat un proiect revizuit pentru bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, propunând o reducere de 204 miliarde de euro față de suma de 2 trilioane de euro formulată inițial de Comisie. Această inițiativă vizează găsirea unui compromis între cele 27 de state membre, care rămân profund divizate în privința resurselor financiare. Propunerea va fi supusă discuțiilor în cadrul unui summit european organizat la Bruxelles, joi și vineri.
Reducerile propuse de Costa afectează direct finanțarea pentru noile planuri naționale, care absorb ajutoarele din Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune, precum și Fondul European de Competitivitate. Reacția Franței a fost una dură, președinția franceză numind propunerea „profund dezamăgitoare” și afirmând că aceasta nu constituie o bază pentru un acord. Conform comunicatului francez, bugetul actual nu răspunde nevoilor, în special în ceea ce privește garantarea sprijinului pentru veniturile fermierilor prin intermediul PAC.
Pe de altă parte, susținătorii austerității nu au fost nici ei convingși de noua variantă. Suedia, reprezentând grupul „cei patru frugali” care cer economii de sute de miliarde de euro, a reacționat imediat. Ministrul pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a declarat pe rețeaua socială X că, deși este un pas în direcția corectă, suntem încă departe de un compromis. Statele precum Germania și Olanda doresc reduceri drastice pentru a evita o creștere masivă a contribuției lor financiare la UE.
Pentru a compensa scăderea cheltuielilor, Costa propune creșterea veniturilor fiscale prin introducerea unei taxe de 3% din veniturile anuale din serviciile online pentru marile companii digitale. Această măsură ar înlocui o taxă similară propusă anterior de Bruxelles, care a fost criticată de Germania. Costa a oferit asigurări că taxa nu este îndreptată împotriva vreunui stat sau companie, însă propunerea riscă să atragă furia președintelui american Donald Trump, care apără interesele giganților tehnologici americani.
Proiectul include și alte metode de finanțare, precum studierea impozitării criptoactivelor sau utilizarea licitațiilor de frecvențe de telecomunicații, o idee susținută anterior de președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis. Parlamentul European se opune oricărei reduceri, susținând impozitarea giganților tehnologici, a jocurilor de noroc și a tranzacțiilor cu criptomonede, măsuri estimate la 28-32 de miliarde de euro pe an. Eurodeputatul român Siegfried Mureșan a calificat propunerea drept „inacceptabilă”, subliniind nevoia de resurse pentru provocările europene.
În contextul acestor tensiuni, Georg Riekales, director asociat al think-tankului EPC, sugerează utilizarea împrumuturilor comune între cele 27 de state pentru investiții viitoare. Această soluție de echilibrare a bugetului este susținută de președintele francez Emmanuel Macron, însă este respinsă categoric de Berlin. Discuțiile de la Bruxelles vor determina dacă această variantă simplificată poate înlocui propunerile anterioare, precum cea a Irlandei, care solicita o reducere de 140 de miliarde de euro.