Sari la conținut
Ultima oră Cristian Păun ironizează tratamentul diferit aplicat liderilor USR față de Marian Neacșu
Cuvântul Liber
Societate

Scandalul clădirilor vulnerabile din București: Doar 37 de blocuri au fost consolidate în ultimele trei decenii

Lipsa expertizelor seismice și rezistența locatarilor blochează reabilitarea imobilelor din capitală, în timp ce autoritățile nu au o imagine completă asupra riscului.

3 min citire
Scandalul clădirilor vulnerabile din București: Doar 37 de blocuri au fost consolidate în ultimele trei decenii
Foto: Ziare.com actualitate

Situația clădirilor cu risc seismic din București este critică, având în vedere că în ultimele trei decenii doar 37 de imobile au fost reabilitate pentru a rezista unui cutremur. Registrul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) indică faptul că în capitală există 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și aproximativ 490 în clasa a II-a. În plus, circa 1.450 de imobile se află în categorii de urgență, conform expertizelor efectuate în anii ’90.

Problema este agravată de faptul că se estimează existența unui număr suplimentar de 800 până la 1.000 de clădiri care nu au fost niciodată expertizate. Acestea ar putea prezenta vulnerabilități structurale grave, însă autoritățile nu dețin o evidență completă a fondului construit vulnerabil. Din cauza acestor lacune și a lipsei de date, procesul de identificare a riscurilor rămâne incomplet, lăsând mii de locatari expuși în fața unui potențial cutremur fără nicio măsură de consolidare aplicată.

Un obstacol major în calea expertizării este rezistența locatarilor, care refuză accesul specialistilor în locuințe din temeri nejustificate. Matei Sumbasacu, inginer constructor cu masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic, explică faptul că mulți proprietari se tem că expertul va raporta modificările interioare sau lipsa unor pereți către autorități. În realitate, rolul expertului este pur tehnic: acesta trebuie să construiască un model structural complet al clădirii pentru a identifica vulnerabilitățile, nu să sancționeze proprietarii sau să raporteze la poliție.

Pe lângă reticența oamenilor, procesul este încetinit de numărul limitat de experți autorizați, unele județe având un singur specialist disponibil. O expertizare tehnică durează, în medie, câteva săptămâni, deoarece colectarea datelor prin măsurarea tuturor spațiilor din clădire este un proces lung. Matei Sumbasacu subliniază că expertiza este un instrument de proiectare pentru consolidarea unui bloc, nu un instrument de inventariere a întregului oraș, iar utilizarea ei pentru a obține o imagine de ansamblu este o eroare de concept care consumă resurse inutil.

Din punct de vedere tehnic, expertizarea reprezintă „pasul zero” al procesului de consolidare, fiind similară cu studiul geotehnic necesar la construcția unei case noi. Aceasta analizează vulnerabilitatea specifică a unui imobil și indică exact ce măsuri trebuie luate pentru rezistență. Totuși, pentru primării și reprezentanții societății civilă care au nevoie de o imagine generală asupra fondului construit, expertizarea individuală este ineficientă din cauza timpului și costurilor enorme, motiv pentru care se utilizează evaluarea vizuală rapidă.

La nivel național, situația este marcată de un eșec al termenelor legale, evaluarea vizuală rapidă nefiind finalizată conform termenului de 1 iunie 2026. Datele Ministerului Dezvoltării arată că doar 96 de programe de evaluare au fost finalizate până în iulie 2026, din totalul inițiat. Lipsa unui sistem informatic integrat care să centralizeze expertizele și clasele de risc la nivel național împiedică prioritizarea corectă a intervențiilor în orașele cu fond construit vulnerabil.

Surse

Sursa: Ziare.com actualitate

Tot în Societate