Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a anunțat, marți, 10 noiembrie, suspendarea repetițiilor pentru spectacolul „Tartuffe”, de Molière. Această decizie a fost luată în urma unei întâlniri cu reprezentanții Ministerului Culturii și vizează proiectul regizat de Felix Alexa. Instituția a prezentat măsura ca fiind una de organizare a activității, menționând că aceasta va rămâne în vigoare până când se va găsi o soluție profesională adecvată pentru continuarea proiectului teatral.
Anunțul a generat o reacție violentă din partea publicului, care consideră că instituția evită subiectul principal al controverselor. Spectatorii au criticat comunicatul oficial, susținând că Teatrul Național se ascunde în spatele unor formulări administrative pentru a nu aborda direct acuzațiile de hărțuire și comportament abuziv aduse regizorului Felix Alexa. Mesajele de pe rețelele sociale indică faptul că problema nu este spectacolul în sine, ci persoana regizorului implicat în scandal.
O mare parte din nemulțumiri vizează modul în care sunt gestionate resursele publice în acest context de criză. Utilizatorii au solicitat clarificări privind statutul financiar al lui Felix Alexa, întrebându-se dacă acesta continuă să fie plătit din bani publici deși activitatea sa este suspendată. Există temeri legate de faptul că regizorul ar putea rămâne pe statul de plată și ar putea păstra accesul la victime, în ciuda acuzațiilor grave de abuz și hărțuire sexuală.
Criticii managementului TNB au denunțat comunicatul instituției ca fiind un „simulacru de management” care nu oferă răspunsuri concrete. Aceștia au cerut informații despre statutul contractului lui Felix Alexa și dacă acesta mai ocupă o poziție în cadrul teatrului. Unii spectatori au acuzat conducerea de o gestionare defectuoasă a imaginii instituției, solicitând o desolidarizare reală a managementului față de comportamentele abuzive raportate în spațiul public.
Controversa a început odată cu angajarea lui Felix Alexa pentru stagiunea 2026-2027, eveniment care a declanșat proteste în comunitatea teatrală. Acuzațiile de hărțuire și comportament abuziv au fost formulate de foste studente și colaboratoare ale acestuia. Ca urmare a acestui scandal, numeroși actori au semnat o petiție către Ministerul Culturii, iar mai mulți profesioniști din lumea teatrului au solicitat reanalizarea colaborării sau au renunțat direct la participarea în proiectul respectiv.
În cadrul administrației culturale din România, deciziile privind gestionarea personalului și a resurselor publice sunt adesea supuse supravegherii ministeriale. În astfel de cazuri, instituțiile de stat trebuie să echilibreze necesitatea organizării activității artistice cu responsabilitatea de a investiga acuzațiile de abuz. Transparența privind utilizarea bugetelor de stat pentru remunerarea colaboratorilor aflați sub investigație reprezintă un punct critic pentru încrederea publicului în instituțiile culturale naționale.