O femeie din București, Dalila Corbeanu, a denunțat public experiența traumatică prin care trece soțul ei, un bărbat de 43 de ani, care suferă de aproximativ o lună de dureri atroce. Pacientul se confruntă cu dureri intense în piept, de-a lungul coastelor și în zona spatelui, simptome care îi afectează capacitatea de a respira normal, de a mânca sau chiar de a se mișca. Această situație de criză medicală a dus la o confruntare directă cu sistemul de sănătate publică.
Conform relatărilor sale, bărbatul a fost consultat în patru unități medicale diferite din Capitală, printre care Spitalul Elias, Spitalul Clinic de Urgență Floreasca și Spitalul Universitar de Urgență București. Dalila Corbeanu susține că, în toate aceste locații, medicul a aplicat aceleași protocoale de bază, limitându-se la radiografie, analize de sânge și electrocardiogramă (EKG). Femeia reclamă faptul că nicio investigație suplimentară, precum un CT, un RMN sau o ecografie cardiacă, nu i-a fost pusă la dispoziție, în ciuda solicitărilor repetate.
Pe lângă lipsa unui diagnostic, Dalila Corbeanu acuză personalul medical de atitudini umilitoare și ironii. Ea susține că, atunci când a cerut internarea soțului pentru investigații mai profunde, a primit răspunsuri batjorești, medicul afirmând că pacientul este bine și că nu este necesară menținerea în spital. Femeia descrie o stare de frustrare profundă, menționând că, în loc de ajutor medical, familia a fost întâmpinată cu replici care au pus la îndoială profesionalismul celor care ar trebui să îi ofere îngrijire.
Din cauza lipsei de răspunsuri în sistemul public, familia a fost nevoită să apeleze la o clinică privată, Ponderas-Regina Maria, pentru a efectua un CT cu plată. Dalila Corbeanu, în vârstă de 41 de ani, subliniază că, deși plătește contribuții la sănătate, a fost forțată să scoată bani din buzunar pentru a obține un diagnostic. Ea a anunțat că, dacă rezultatul investigației private va confirma o problemă gravă de sănătate, va sesiza Ministerul Sănătății și va urma toate căile legale disponibile.
Situația de la urgențele din România este una recorrentă, fiind marcată de plângeri privind lipsa de empatie și de investigații insuficiente. Pacienții raportează adesea că sunt trimiși de la o specialitate la alta fără un plan de tratament clar, fiind tratați cu medicamente simptomatice precum Nurofen sau Algocalmin, fără a se aborda cauza reală. Această fragmentare a îngrijirii medicale duce adesea la agravarea stării pacienților care ajung în final la clinici private sau la alte unități de urgență.
Sistemul de sănătate publică din România este supus unor controverse constante privind accesibilitatea și calitatea actelor medicale. În contextul în care cetățenii contribuie lunar la bugetul de sănătate prin impozite, discrepanța dintre plata contribuțiilor și necesitatea de a plăti investigații costisitoare în sectorul privat rămâne un subiect de dezbatere politică și socială intensă, alimentând nemulțumirea față de modul în care sunt gestionate urgențele medicale în spitalele de stat.