Campania de digitalizare din România se lovește de un val masiv de conspirații și dezinformări care vizează implementarea tehnologiilor moderne. Această rezistență, alimentată de temeri legate de supraveghere și pierderea libertăților, a transformat proiecte strategice în subiecte de panică socială. Fenomenul este interpretat de experți ca o componentă a unui război informațional care afectează direct capacitatea statului de a moderniza infrastructura administrativă și de a utiliza fondurile europene disponibile.
Implementarea cărților electronice de identitate a devenit un simbol al acestei lupte, fiind numită în spațiul public „buletinul cu cip”. Această etichetă a generat o isterie care a depășit orice comunicare oficială a autorităților, provocând pierderi financiare semnificative. Din cauza acestei rezistențe, România a pierdut suma de 40 de milioane de euro din fondurile nerambursabile destinate eliberării gratuite a 5 milioane de cărți electronice de identitate până în vara lui 2026.
Expertul în securitate cibernetică Dragoș Gavriluț subliniază că cipul este doar un dispozitiv de stocare, însă lipsa înțelegerii tehnologiei facilitează propagarea ideilor nefaste. În același timp, Cătălin Giulescu, fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, avertizează că populația nu este conștientă de existența unui război informațional. El precizează că, în timp ce utilizatorii oferă masiv date rețelelor sociale, statul colectează doar 0,01% din informațiile pe care orice rețea socială le deține despre cetățeni.
Digitalizarea este încetinită și de o lipsă de competențe digitale reale, deoarece utilizarea internetului nu implică necessarily abilități profesionale. Conform datelor, doar o treime din populația României știe să folosească programe digitale în scop educațional sau profesional, un procent mult sub media europeană. În prezent, România se află pe ultimul loc în topul digitalizării din Uniunea Europeană, având un scor de aproape trei ori mai mic decât statele de pe prima poziție.
Dezinformarea vizează și domeniul financiar, prin narative false despre interzicerea banilor cash sau despre riscurile Euro digital. Această monedă nu este o criptomonedă și nu are termen de expirare, însă este folosită de conspiraționiști pentru a crea nesiguranță. Dr. Cristina Șchiopu, medic specialist psihiatru, explică faptul că aceste temeri provin din frica profundă a umanității de a-și pierde autonomia, controlul și independența în fața tehnologiei.
Evoluția digitală a României are loc într-un context geopolitic tensionat, unde securitatea și stabilitatea sunt supuse unor presiuni constante. În timp ce discuțiile despre conflicte și siguranța navigației în Marea Neagră domină agenda internațională, procesele de modernizare internă rămân vulnerabile la dezinformări. Alinierea tehnologică este considerată esențială pentru ca țara să nu piardă ritmul în competiția globală și să poată gestiona eficient noile tehnologii precum inteligența artificială.