România se află într-o poziție critică în ceea ce privește obiceiurile alimentare ale tinerilor, având unele dintre cele mai mici rate de consum al micului dejun. Datele prezentate de Societatea de Științe în Nutriție indică faptul că, deși 69% dintre copiii de 8 ani mănâncă zilnic dimineața, acest procent scade drastic pe măsură ce aceștia cresc. La vârsta de 11 ani, doar 44% mai mănâncă, iar la 15 ani situația devine alarmantă, în special pentru fete.
Analiza evidențiază o prăbușire a consumului de mic dejun în rândul adolescenților de 15 ani, unde doar 26% dintre fete și 35% dintre băieți utilizează această masă. Valorile înregistrate sunt sub media europeană de 44% pentru această categorie de vârstă. Diferența dintre sexe devine mai pronunțată după vârsta de 13 ani, moment în care apar preocupările legate de greutate. Dr. Mihai Niculescu, președintele Societății de Științe în Nutriție, subliniază necesitatea unor instrumente clare pentru părinți și școli.
Situația nutrițională este marcată de un paradox sever: România prezintă atât un nivel ridicat de exces ponderal, cât și cel mai mare procent de deficit ponderal din regiune. Conform Inițiativei Europene a OMS de Supraveghere a Obezității la Copii (COSI) pentru perioada 2022–2024, 31% dintre copiii de 6–9 ani suferă de exces ponderal, față de media de 25%. În același timp, deficitul ponderal este de 7%, depășind media de 3% raportată la nivelul european.
Calitatea alimentelor consumate este, de asemenea, deficitară, deoarece doar 46% dintre copiii de 6–9 ani consumă zilnic fructe, iar doar 32% consumă legume. Specialistii recomandă ca micul dejun să asigure între 20 și 25% din necesarul energetic zilnic, adică aproximativ 400–500 de kilocalorii. Un regim corect ar trebui să includă cereale integrale, lactate, fructe, legume, grăsimi sănătoase și o hidratare adecvată, limitând zaharurile libere și sodiul.
Lipsa micului dejun este asociată cu riscuri de sănătate precum profil lipidic nefavorabil, tensiune arterială ridicată și rezistență la insulină. Pe plan emoțional, cercetările indică legături între omiterea acestei mese și stres, depresie sau implicare redusă la școală. În România, prezența școlară ar fi crescut de la 75% la 88% după implementarea unui program de mic dejun, similar cu cele din Anglia, unde performanțele la citire și matematică au fost îmbunătățite.
Spre deosebire de țări precum Finlanda, Suedia sau Estonia, unde micul dejun gratuit este oferit elevilor de decenii, România nu are un program național dedicat acestui scop. În prezent, mesele gratuite din sistemul românesc sunt direcționate în principal către școlile din comunitățile cu venituri reduse, fără o acoperire generală a populației școlare.