România traversează o criză sanitară majoră, în care aproape o treime dintre adulți suferă de obezitate, conform datelor medicale recente. Situația a fost dezbatută la Parlament în cadrul mesei rotunde „Obezitatea nu doarme. Tu ce faci?”, organizată de COPAC și EndoPacienți. Evenimentul a servit drept platformă pentru lansarea oficială a „Cărții Albe a Obezității”, un document care propune strategii concrete pentru combaterea acestei boli, evidențiind în același timp lipsa de dotări adecvate în spitalele din țară.
Adriana Turea, președintele EndoPacienți, a subliniat că obezitatea reprezintă o boală care necesită tratament medical și nu judecată socială. Aceasta a semnalat barierelor critice de infrastructură din unitățile sanitice, menționând un caz de pacient refuzat pentru o operație de disecție de aortă din cauza greutății excesive. Din cauza lipsei de adaptare a facilităților, pacientul a fost nevoit să călătorească prin toată țara și, în final, a fost tratat în Franța, deoarece sistemul românesc nu a putut oferi asistență.
Conf. dr. Adrian Pană, directorul Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul INSP, a demontat percepția falsă conform căreia situația este sub control. Deși sondajele declarative indică doar un procent de 10-11%, studiile obiective arată că 1 din 3 adulți cu vârste între 25 și 64 de ani trăiește cu obezitate. Impactul este devastator, fiind estimate aproximativ 21.000 de decese anual în România atribuibile unui indice de masă corporală crescut, ceea ce reprezintă aproape 10% din totalul deceselor.
Din perspectiva psihoterapeutului Atena Stoica, abordarea clasică bazată pe diete drastice este ineficientă deoarece ignoră componentele emoționale și mentale. Datele OMS/Europa COSI arată că 27,5% dintre copiii din România au suprapondere, iar 11,9% suferă de obezitate încă de la vârsta de 7 ani. Specialistul a explicat că sănătatea mintală și obezitatea se influențează reciproc, fiind necesară o echipă multidisciplinară formată din psihologi și specialiști în managementul stilului de viață pentru a gestiona mâncatul emoțional.
Strategia propusă prin „Carta Albă a Obezității” include un plan de acțiune pe termen de trei ani, structurat pe etape clare. În primele 12 luni, se urmărește stabilirea unei definiții operaționale și redactarea versiunii oficiale a documentului. În decurs de 24 de luni, se vor lansa proiecte-pilot cu centre multidisciplinare în anumite județe, iar la 36 de luni, Ministerul Sănătății și CNAS ar trebui să ia decizii privind extinderea decontărilor pentru managementul integrat al bolii.
Problema obezității în România este strâns legată de creșterea bolilor cronice precum diabetul zaharat de tip 2 și afecțiunile cardiovasculare. Această stare de fapt pune o presiune imensă pe sistemul de sănătate publică, care trebuie să treacă de la o abordare fragmentată la una integrată. Fără implicarea imediată a ministerelor de Sănătate, Educație și Finanțe, precum și a Parlamentului în grupurile de lucru, tendințele negative ale indicatorilor de sănătate vor continua să crească.