Comisia Europeană a avertizat că sancțiunile insuficiente și costurile ridicate ale proceselor juridice pot descuraja victimele discriminării să își solicite drepturile. Ana Carla Pereira, directoare pentru egalitate și nediscriminare în cadrul Comisiei, a prezentat aceste probleme eurodeputaților din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), la data de 10 noiembrie. Situația evidențiază o vulnerabilitate în sistemul de protecție a drepturilor fundamentale în cadrul statelor membre.
Un aspect critic ridicat de Pereira este existența unor amenzi extrem de mici, menționând un exemplu de aproximativ 16 euro. Conform unui studiu al Comisiei, această sumă reprezintă minimul legal raportat în Ungaria pentru discriminarea intenționată în domeniul educației. Deși Pereira nu a numit un stat specific în contextul general al amenzilor simbolice, studiul din 2025 consemnează acest prag legal maghiar la pagina 75, fără a indica o aplicare într-un caz concret.
Raportul Comisiei din 13 iulie analizează două directive esențiale: cea privind egalitatea rasială și etnică și cea privind egalitatea în muncă și formarea profesională. În timp ce prima acoperă educația, protecția socială și accesul la servicii, a doua protejează împotriva discriminării pe motive de religie, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală. Normele UE impun sancțiuni care să fie efective, proporționale și disuasive, însă amenzile plătite statului nu garantează automat despăgubirea persoanei discriminate.
Comisia a observat că în multe jurisdicții amenzile aplicate se apropie de minimul legal, iar măsurile care ar preveni repetarea încălcărilor, precum planurile de desegregare sau instruirea obligatorie, sunt rare. O dificultate majoră apare atunci când discriminarea afectează grupuri mari de persoane care nu pot fi identificate individual, inclusiv în cazul deciziilor luate prin inteligență artificială sau sisteme automate în recrutare. Comisia intenționează să discute aplicarea sancțiunilor cu statele membre prin intermediul grupului de experți.
Pe lângă problemele financiare, Ana Carla Pereira a subliniat că multe organisme pentru egalitate suferă de lipsa de resurse și de un număr insuficient de angajați. De asemenea, există o lipsă de informare a cetățenilor cu privire la instituțiile cărora trebuie să se adreseze. Pentru a remedia aceste deficiențe, Pereira a cerut o cooperare mai strânsă între aceste organisme și inspecțiile muncii, în contextul standardelor de independență și competență stabilite prin directivele adoptate în 2024.
În paralel, Comisia Europeană pregătește inițiativa Quality Jobs Act, consultând partenerii sociali despre protecția împotriva hărțuirii sexuale la locul de muncă. Deși hărțuirea sexuală este deja calificată de legislația UE drept discriminare pe criteriu de sex, consultările privind sănătatea și riscurile psihosociale s-au încheiat la 28 septembrie. Termenul limită pentru transpunarea directivelor privind egalitatea în statele membre este fixat pentru 19 iunie 2026, moment în care Comisia va examina măsurile comunicate.