Bucureștiul ocupă poziții extrem de slabe în ceea ce privește calitatea aerului, fiind identificat ca unul dintre cele mai poluate orașe europene. Conform raportului Free to Breathe – Air Quality Directive City Ranking 2026, realizat de Clean Cities Campaign, municipiul se numără printre capitalele cu cele mai ridicate niveluri de poluare cu dioxid de azot. În acest clasament care include 40 de orașe majore din Europa, Bucureștiul se află la coada listei, alături de Atena, care ocupă ultimul loc.
Analiza efectuată de coaliția europeană Clean Cities evidențiază un decalaj regional major, în care orașele din sudul, centrul și estul Europei sunt cele mai afectate. Toate cele 11 orașe care au primit cele mai mici note, echivalente cu E sau F, sunt situate în aceste regiuni geografice. Pe lângă București și Atena, alte orașe precum Zagreb, Torino, zona metropolitană a orașului Milano, Cracovia, Wrocław, Varșovia, Roma, Praga și Budapesta primesc, de asemenea, note de E sau F.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a comunicat cu ministrul mediului, Natalia Intotero, pentru a discuta implementarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA). Discuțiile au vizat măsuri concrete, precum eliminarea arderii combustibililor solizi și dezvoltarea unui program de branșare la gaze pentru zonele neconectate din București. De asemenea, s-a subliniat necesitatea ca Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării să publice normele de aplicare pentru Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă.
Raportul indică deficiențe grave în infrastructura urbană, Bucureștiul fiind printre cele 10 orașe din clasament care nu au nicio stradă cu trafic zero în jurul școlilor. La capitolul infrastructură pentru biciclete, doar 7% din arterele principale dispun de piste protejate, o valoare mult sub media de 33% a celor 40 de orașe analizate, ceea ce plasează orașul pe locul al treilea de la coadă. Totuși, electrificarea transportului public reprezintă un punct pozitiv, cu 29% autobuze electrice sau troleibuze, peste media europeană de 27%.
Pentru a îmbunătăți situația, sunt necesare eforturi de intensificare pentru atingerea obiectivelor europene, inclusiv implementarea unei zone cu emisii reduse (Low Emission Zone – LEZ). Prioritățile includ dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și alinierea la viitoarele limite de poluare prevăzute de Directiva europeană privind calitatea aerului (AAQD), care vor deveni aplicabile începând cu anul 2030. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura străzi mai sigure și o mobilitate cu emisii reduse în cadrul municipiului.
Evaluările privind calitatea aerului în orașele europene se bazează pe date furnizate de Agenția Europeană de Mediu (AEM). Aceste studii combină datele tehnice cu o evaluare calitativă a politicilor locale aplicate. În contextul european, tranziția către vehicule electrice este un subiect central, înregistrându-se o creștere de peste 60% a înmatriculărilor de mașini electrice pe baterii în Europa în luna octombrie.