Rezultatele Barometrului de consum cultural 2025, elaborat de Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală, dezvăluie o fragmentare socială profundă în ceea ce privește identitatea românilor. Studiul indică faptul că peste 52% dintre respondenți se încadrează în categoriile naționaliștilor sau a radicalilor. Această cifră reflectă o societate în care sentimentul de apartenență la Europa este în scădere, în special în rândul segmentelor populației cu un nivel de educație scăzut.
Nivelul de educație funcționează ca un principal predictor al deschiderii către valorile europene și globale. În timp ce 82% dintre persoanele cu studii superioare se consideră cetățeni europeni, acest procent scade drastic la doar 44% în cazul celor care au terminat doar școala generală. De asemenea, doar 60% dintre români se simt cetățeni europeni în ansamblu, o cifră care subliniază o decuplare de spațiul comun european în rândul celor cu studii gimnaziale.
O tendință alarmantă identificată în raport este ideea de superioritate națională care apare la persoanele cu studii puține. Aproximativ 71% dintre cei cu cel mult studii gimnaziale consideră că cultura poporului român este superioară celorlalte culturi din Europa, în comparație cu doar 31% dintre cei cu studii superioare. Această viziune este asociată de specialiști cu necunoașterea culturii naționale și cu influența unor mituri fabricate în perioada naționalismului socialist.
Studiul evidențiază și o corelație directă între veniturile economice și identificarea cu Europa. Doar 27% dintre românii cu venituri sub 1000 de lei se simt cetățeni europeni, în timp ce la cei cu venituri de peste 7000 de lei lunar, acest procent urcă la 83%. Identitatea transnațională este mult mai prezentă în rândul clasei sociale superioare, unde 77% se consideră cetățeni europeni, față de doar 40% în cazul clasei de jos.
Analiza profilurilor cetățenilor a permis conturarea a trei categorii distincte: moderații, naționaliștii și radicalii. Moderații reprezintă 46% din populație și au un capital cultural ridicat, naționaliștii sunt 28% și pun accent pe siguranță, iar radicalii sunt 26%. Radicalii se disting prin cel mai scăzut nivel de capital cultural și prin cel mai ridicat sentiment de nedreptate națională, ceea ce indică o raportare identitară marcată de frustrare și revendicări.
Această polarizare a valorilor și a identității reflectă o provocare majoră pentru viitorul statului român. Întrebările privind direcția în care trebuie să evolueze societatea și ce fel de stat dorim să construim devin esențiale într-un context în care segmentul radical este vulnerabil la interpretări defensive și polarizante. Deciziile politice și sociale vor influența direct capacitatea țării de a integra valorile democratice pluraliste cu mândria națională.